r/Constangeles

„Constănțeni, vă rog să nu uitați un lucru: este o onoare pentru noi toți că trăim aici. Poate cea mai mare onoare dintre toate”, a scris primarul.
Afirmația sună frumos. Aproape solemn. Problema este că vine de la un primar care, potrivit declarației sale de avere, nu are locuințele în Constanța, ci în Eforie Nord. Și are trei.

În declarația de avere publicată pe site-ul Primăriei Constanța, Vergil Chițac figurează cu două case de locuit în Eforie Nord: una de 120 mp, construită în 2022, și alta de 135 mp, cumpărată în același an. În aceeași localitate apare și un apartament de 51 mp, achiziționat în 2025, toate deținute împreună cu soția. Tot la Eforie Nord sunt declarate și două terenuri intravilane, de 508 mp și 415 mp.
Cu alte cuvinte, primarul care le spune constănțenilor că „este o onoare” să trăiască în Constanța și că aceasta este „poate cea mai mare onoare dintre toate” și-a concentrat investițiile imobiliare nu în orașul pe care îl conduce, ci în Eforie.

Printre străzile incluse în programul obținut de Focus Press se numără: strada Lahovari, strada Crișanei, strada Dobrogei, strada General Manu (pe tronsonul Călărași – Ștefan cel Mare), strada Mărăști și strada Mihai Viteazu (tronsonul Poporului – Mamaia). De asemenea, vor intra în reparații strada Rasuri, strada Pescaruș (Mamaia – Unirii), strada Ion Vodă și strada Vasile Lucaciu.
Lista continuă cu strada Munții Tatra, strada Munții Carpați, strada Războieni (Mamaia – Maramureș), strada N. Sadoveanu (Ratiu – Crișanei), strada R. Calomfirescu (Ratiu – Crișanei), strada Munții Dobrogei și strada Dorobanți (Mamaia – Unirii).
Pe lângă lucrările la carosabil și trotuare, documentul mai prevede intervenții pentru spații verzi, indicatoare rutiere, semafoare, plombări și alte lucrări de reparații și întreținere urbană.

Constanța este considerată cea mai veche așezare locuită continuu de pe teritoriul României (2.600 de ani). Dealungul timpului a fost stăpânită de mai multe popoare și și-a schimbat numele.

Tomis (sec VII iHr.) a fost o colonie grecească independentă, fondată de greci veniți din Millet. Originea numelui e dezbătută, ori fiind legată de legenda Argonautilor, legat de un erou local Tomos sau datorită reliefului (tomi însemnând despicătura, gen o limbă de pamant tăiată în mare).

Constantiana (sec I i.Hr.) romanii cuceresc Dobrogea. Iar în sec IV d.Hr. Împăratul Constantin a redenumit cetatea în Constantiana , în onoarea surorii sale Flavia Julia Constantina, după ce a modernizat o parte din ea.

Constanza și Constantia, după retragerea bizantinilor cetatea aparține unor negustori genovezi și lui Mircea cel Bătrân o scurtă perioadă când controlează Dobrogea

Kiustendje (1417) Dobrogea e cucerită definitiv de Imperiul Otoman și cum turcii nu puteau pronunțau vechile nume l-au adaptat pe limba lor.

Constanța (1878) Dobrogea revină înapoi în România și se pune varianta romanizată a numelui bizantin de dinainte

Niște microorganisme au înflorit în această perioadă pe zeci de kilometri pătrați. Este vorba despre un soi de alge învelite în calcar. Acestea își schimbă culoarea în funcție de cum bate lumina.
În aceste zile, Marea Neagră arată spectaculos, mai ales în larg.

Avem Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Avem tineri. Avem oameni care se formează aici. Avem familii care ar prefera să-și vadă copiii rămânând acasă. Avem o poziție strategică la Marea Neagră. Avem port. Avem energie. Avem turism. Avem un oraș care, măcar teoretic, ar trebui să fie o poartă economică regională.
 
Dar nu avem încă un pol modern de business care să poată spune: aici pot veni 50, 70, 100 de companii. Aici pot lucra mii de oameni. Aici poți construi o carieră fără să-ți faci bagajele.

Nu toate orașele sunt la fel. Constanța are propriul profil, propriile avantaje și propriile blocaje. Constanța nu trebuie să aleagă între mare și birouri
 
Există o falsă opoziție care apare de fiecare dată când se vorbește despre dezvoltare urbană: ori vrem oraș turistic, ori vrem oraș de business. Ori vrem spații verzi, ori vrem clădiri. Ori vrem identitate locală, ori vrem investiții.

A fost descoperit un om al străzii spânzurat. Poliția nu crede ca e vorba de omor.

Noua instituție este organizată ca universitate particulară, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, cu sediul în municipiul Constanța.

Potrivit actului normativ, universitatea are în structură Facultatea de Studii Economice și Administrative, cu trei programe de licență în limba română, la forma de învățământ cu frecvență: Administrarea afacerilor, Economia comerțului, turismului și serviciilor, precum și Finanțe și bănci.

Locotenent-colonelul Cristian Rotaru, ofițer specialist în cadrul ISU Dobrogea și șef al Serviciului de Prevenire la momentul faptelor, este unul dintre martorii-cheie din dosarul în care procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan Valentin au fost arestați preventiv. Potrivit anchetatorilor, Rotaru ar fi reclamat presiuni exercitate pentru a evita suspendarea unor localuri din Constanța care funcționau fără sisteme obligatorii de securitate la incendiu.

Casa în care locuiește procurorul constănțean Teodor Niță (61 de ani) are 527 de metri pătrați, nu există în evidențele Cadastrului și a fost preluată integral de la fosta soție, judecătoare. Imobilul a fost evaluat de cei doi soți înainte de partaj la 400.000 de euro. Din informațiile NewsCenter.ro, Teodor Niță s-a lăudat apropiaților că a plătit fostei soții peste 200.000 de euro pentru a prelua în totalitate vila. Informația a fost confirmată de mai multe surse pentru NewsCenter.ro, ceea ce diferă fiind suma, care oscilează între 200.000 și 250.000 de euro