Guvernul a avizat un proiect de lege prin care foametea provocată de regimul totalitar sovietic în 1946–1947 pe teritoriul actual al Republicii Moldova urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, măsură ce prevede inclusiv comemorarea victimelor, crearea unor memoriale și sancționarea negării sau denaturării publice a acestei tragedii.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii. 

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.

De zece ori mai devastatoare decât în Rusia și de cinci ori decât în Ucraina

Potrivit documentelor de arhivă, foametea din RSS Moldovenească a fost de zece ori mai devastatoare decât în Rusia și de cinci ori decât în Ucraina. 

Regimul sovietic a recunoscut faptul că, în total, nu mai puțin de 400.000 de persoane au suferit acut de foame, dintre care cel puțin 123.000 au murit, înregistrându-se și nu mai puțin de 151 de cazuri de canibalism. De aceea, foametea din RSS Moldovenească reprezintă cel mai  traumatizant fenomen din istoria recentă a ţării, mai cumplit decât deportările în masă după numărul de vieți omenești pierdute în timp de pace. Un număr impunător de documente de arhivă indică asupra factorului politic ca declanşator al cataclismului social şi al dezastrului umanitar care a urmat.

Într-o notă a Guvernului cu privire la comemorarea victimelor cataclismului, se menționează că, în comparație cu Ucraina și țările baltice, foametea organizată are o recunoaștere fragmentară, fără o lege-cadru care să stabilească în mod expres statutul juridic și memorial al acestui fenomen, precum și calificarea acestuia în raport cu categoriile crimelor internaționale. 

De asemenea, legislația existentă nu prevede obligațiile autorităților publice privind cercetarea, documentarea, comemorarea și valorificarea patrimoniului aferent. Normele actuale în domeniul condamnării regimurilor totalitare și al comemorării victimelor represiunilor politice au caracter general și nu tratează distinct foametea organizată ca fenomen istoric și juridic separat. 

Totodată, legislația în vigoare nu conține prevederi exprese privind condamnarea publică a negării, justificării sau minimalizării publice a foametei organizate din anii 1946– 1947.

Neutralitatea Republicii Moldova, introdusă în Constituția din 1994, nu a fost o simplă greșeală politică, ci o decizie impusă de Moscova pentru a bloca apropierea țării de Occident. Declarația a fost făcută de fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. În cadrul emisiunii „Info One Week” de la ONE TV, acesta a descris influența Rusiei asupra Republicii Moldova drept un sistem construit din mai multe componente, neutralitatea constituțională, dependența energetică și economică, propaganda, Biserica Rusă, conflictul transnistrean și exploatarea diviziunilor identitare. În opinia sa, toate acestea au funcționat împreună pentru a menține țara vulnerabilă și dependentă de Moscova.

Olivia Furtună, jurnalistă ONE TV: „Ați menționat că și neutralitatea statului Republica Moldova a fost cumva o eroare. De ce și când ar fi trebuit să renunțăm la neutralitate?”

Anatol Șalaru: „Nu a fost o eroare. Eu o calific ca pe o crimă, fiindcă a fost impusă de Moscova. A fost impusă de Moscova, fiindcă Moscova a încercat să impună statutul de neutralitate pentru a bloca aderarea la Uniunea Europeană și eventual la NATO. Și de aceea a impus. Președinții de colhoz și primarii care erau atunci în Partidul Democrat Agrar au acceptat, au impus autonomia găgăuză, au acceptat, n-au avut niciun fel de regret, niciun fel de rezerve, au procedat exact ca niște trădători.”

Fostul ministru consideră că deciziile luate în anii ’90 au devenit „pietre de moară” și au creat condițiile revenirii la putere a forțelor proruse.

„Greșelile făcute atunci ne-au legat niște pietre de moară de gâtul nostru și n-am mai putut merge mai departe. Toate acele greșeli făcute atunci l-au dus la putere în ’96 pe Lucinschi, după aceasta i-au dus pe alții. O țară nu se construiește după principiile fermei de porci și din colhozul „Viața Nouă” și nici după principiile brigăzii de tractoare. O țară se construiește după alte principii și toate aceste greșeli, crime, hoții ale lor au dus la venirea comuniștilor la guvernare în 2001, care la fel au blocat parcursul nostru european pe foarte mulți ani”, a explicat fostul ministru.

Șalaru a legat și apariția separatismului transnistrean și găgăuz de strategia Moscovei de a păstra Republica Moldova într-o zonă permanentă de instabilitate și vulnerabilitate.

„În 1990, când delegația noastră a mers la Lukianov, care era președintele Sovietului Suprem, și a spus: „Dacă nu vă căutați de treabă, o să aveți trei republici în Moldova”. Și așa a fost. Au creat atunci, în 1990, Republica Găgăuză, Transnistria, le-au creat ca să ne blocheze pe noi, să ne creeze nouă probleme. Și nu doar ca să ne blocheze, dar ca să ne sărăcească, să ne țină în starea asta de incertitudine, să nu putem atrage investiții, să fim săraci, să nu fim atractivi și să fim la cheremul Moscovei”, a afirmat Anatol Șalaru.

Olivia Furtună, jurnalistă ONE TV: „Totuși, care ar fi arma cea mai reușită a Moscovei aici, pe teritoriul nostru? A fost propaganda, dependența energetică, politicul sau acel conflict identitar cu care ne-am confruntat de-a lungul anilor?”

Anatol Șalaru: „Aici e un amalgam întreg. Noi nu putem să vorbim doar despre o singură armă. O armă foarte puternică, dacă nu chiar cea mai puternică armă, este Biserica Rusă din Republica Moldova, care spală creierii enoriașilor. Altă armă foarte puternică a fost păstrarea acestei dependențe energetice și păstrarea dependenței de piața rusească. Amintiți-vă ce a fost cu vinul, ce a fost când costul, prețul de fabricație al unui litru de vin era un dolar, iar în Rusia se vindea cu 61 de cenți, ceea ce era… erau nevoiți să producă vin prost ca să poată câștiga ceva. Amintiți-vă de produsele alimentare de la noi zdrobite de șenilele buldozerelor rusești și multe alte chestii.”

Anatol Șalaru a legat problema influenței ruse și de incapacitatea Republicii Moldova de a construi, timp de decenii, o politică educațională și identitară coerentă.

„Nu am avut capacitatea și n-am avut curajul să învățăm elevii în școli după o curriculă românească, ca să înțeleagă de mici că noi nu vorbim limba moldovenească, nu există o asemenea limbă. Sunt multe aspecte. Da, noi astea le-am moștenit. Asta a fost propaganda rusă din 1812. Le-au spălat creierii la ai noștri”, a explicat el.

Dincolo de bilanțul dur al celor 35 de ani de independență și de greșelile generațiilor care au condus Republica Moldova, Anatol Șalaru spune că privește cu încredere spre generația tânără, pe care o vede capabilă să rupă definitiv legăturile cu mentalitatea sovietică și să ducă mai departe proiectul unei țări libere, moderne și europene.

„Sfatul meu nu este pentru tineri, fiindcă tinerii sunt mai deștepți ca noi și vor găsi soluția. Sfatul meu este pentru cei din generația mea: luați-vă mâinile de pe tinerii ăștia și lăsați-i să zboare. Nu veniți cu ideile voastre sovietice. Nu veniți cu ideile voastre care ne-au dus, ne-au menținut în sărăcie atâta timp. Treziți-vă la viață, deschideți ochii, bucurați-vă de cât v-a mai rămas de trăit și lăsați-i pe acești tineri astăzi să realizeze ceea ce am vrut noi să realizăm când eram tineri. Cel care are mentalitate de rob nu va putea construi o țară liberă. Cel cu mentalitate de om sovietic nu poate construi o democrație. Tot la colhoz se ajunge”, a conchis Anatol Șalaru.

Federația Rusă nu a renunțat la obiectivul de a controla Republica Moldova, iar interesul Kremlinului pentru Chișinău este legat în primul rând de războiul împotriva Ucrainei și de poziția geografică a țării, afirmă președinta Maia Sandu. Șefa statului susține că Moscova și-ar dori să poată utiliza teritoriul Republicii Moldova pentru a pune presiune asupra Ucrainei și, în același timp, să transforme țara într-un „cap de pod către Uniunea Europeană”. Sandu spune că, după reducerea dependențelor economice și energetice față de Rusia, Kremlinul recurge tot mai mult la instrumente precum manipularea informațională și ingerințele în alegeri.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat emisiunii „360 de grade” de la Radio Moldova, în contextul unei discuții despre planurile Rusiei de destabilizare și despre riscurile de securitate pentru Republica Moldova.

Maia Sandu a declarat că intențiile Moscovei nu reprezintă o noutate pentru autoritățile de la Chișinău și că instituțiile statului au avertizat în repetate rânduri asupra acestor riscuri.

„Nu cred că este o noutate. Noi vorbim și instituțiile statului vorbesc despre aceste planuri ale Rusiei. Rusia se amestecă peste tot. Noi suntem interesanți pentru Rusia din perspectiva războiului în Ucraina, în primul rând, pentru că Rusia ar vrea să lovească Ucraina și din partea noastră, de pe hotarul nostru. Și, în același timp, ar fi un cap de pod către Uniunea Europeană. Despre asta am vorbit și eu și au vorbit și oameni din diferite instituții ale statului de mai multe ori”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a recunoscut că o parte a populației ar putea fi obosită de avertismentele repetate privind Rusia, însă a insistat că agresivitatea Moscovei continuă să fie vizibilă atât în raport cu Ucraina, cât și în raport cu alte state.

„Știu că sunt oameni care spun că au obosit de aceste avertizări. Noi vedem că agresivitatea Rusiei continuă, în primul rând în raport cu Ucraina, dar și în raport cu multe alte țări. Am văzut amestecul în alegerile din Armenia. Vedem că încearcă să testeze securitatea sau capacitatea de apărare și a statelor NATO din regiune. Deci trebuie să fim vigilenți”, a spus șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, Republica Moldova a reușit în ultimii ani să reducă semnificativ mai multe dintre dependențele care anterior ofereau Federației Ruse posibilitatea de a exercita presiuni directe asupra Chișinăului.

Președinta a indicat, în primul rând, reducerea dependenței comerciale față de piața rusă.

„Noi am reușit să ne desprindem economic de Federația Rusă și asta e un lucru care s-a întâmplat în ultimii 15 ani, în special din cauza embargourilor și a interdicțiilor impuse de Federația Rusă produselor moldovenești. Dar știm că prin 2010 dependența noastră comercială și pe exporturi, și pe importuri față de piața rusească era foarte mare, acum am ajuns la 2-3%”, a declarat Sandu.

O altă dependență redusă, potrivit președintei, este cea legată de remitențele cetățenilor moldoveni care munceau în Federația Rusă.

„Am reușit să reducem și dependența de remitențe. Prin 2012, chiar 2014, mai mult de jumătate din remitențe veneau din Federația Rusă. După ce Rusia a anexat ilegal Crimeea și Occidentul a impus sancțiuni, nu suficiente, dar totuși acele sancțiuni au redus locurile de muncă pentru diasporă, inclusiv pentru moldoveni, și mai mulți concetățeni de-ai noștri au plecat în statele europene, în alte state, așa că acum dependența noastră de remitențele care vin din Federația Rusă este foarte mică”, a explicat Maia Sandu.

Șefa statului a pus un accent aparte pe sectorul energetic, despre care spune că a reprezentat una dintre cele mai puternice pârghii utilizate anterior de Kremlin împotriva Republicii Moldova.

„Am reușit în ultimii ani să reducem și chiar pot să spun să eliminăm dependența de sectorul energetic. Aceasta cred că a fost cea mai serioasă dependență, pentru că de fiecare dată când Kremlinului nu-i plăcea ce se întâmplă la Chișinău, închidea robinetul la gaze naturale și țara rămânea pe întuneric, respectiv trebuia să se conformeze cerințelor care veneau de la Moscova”, a spus Sandu.

Potrivit președintei, diversificarea surselor de energie a redus capacitatea Moscovei de a șantaja direct Republica Moldova.

„Noi, împreună cu cetățenii, în această perioadă complicată, cu multe crize, cu creșteri de prețuri, am reușit să diversificăm asigurarea Republicii Moldova cu resurse energetice și astăzi Rusia nu poate să ne mai șantajeze”, a declarat șefa statului.

În condițiile în care pârghiile economice și energetice directe s-au redus, Rusia ar fi trecut, potrivit Maiei Sandu, la metode mai sofisticate de influențare.

„Ce face Rusia când nu are aceste pârghii directe pe care le avea în trecut? Face lucruri mai sofisticate. În primul rând, prin manipulare informațională. Noi, chiar dacă ne-am rupt economic de Rusia, dar suntem în continuare, sau spațiul informațional al Rusiei este încă prezent, cetățenii noștri vorbesc limba rusă, respectiv urmăresc și emisiuni de divertisment și așa-zise știri care nu sunt știri, dar sunt forme de propagandă. Am văzut amestecuri în alegeri sau diverse forme de amestec în alegeri”, a afirmat președinta.

Maia Sandu spune că obiectivul final al Moscovei este controlarea puterii politice de la Chișinău.

„E clar că Federația Rusă își dorește să controleze puterea de la Chișinău. Și, așa cum spuneam, nu pentru că suntem o țară mare și avem metale rare sau pământuri rare, ci pentru că suntem poziționați geografic convenabil pentru Rusia ca să complice situația în Ucraina și ca să dăuneze statelor europene”, a declarat Maia Sandu.

Întrebată ce ar însemna concret preluarea controlului asupra puterii din Republica Moldova, președinta a afirmat că o asemenea evoluție ar însemna subordonarea țării intereselor Kremlinului.

„În momentul în care controlezi puterea, înseamnă că ai subordonat Republica Moldova intereselor Kremlinului și atunci Kremlinul decide, nu moldovenii sau oamenii aleși de către cetățenii Republicii Moldova, ce face mai departe. Moscova cu o țară sau alta, știm din istorie și vedem ce se întâmplă în alte țări”, a spus Sandu.

Potrivit șefei statului, instalarea la Chișinău a unei puteri controlate de Moscova ar conduce și la izolarea internațională a Republicii Moldova.

„Și evident că, dacă asta s-ar întâmpla, ne-ar izola internațional. Rusia, pe de-o parte, și-a demonstrat incapacitatea de a-și ajuta partenerii. Vedem că nu mai poate să ajute nici regimul de la Tiraspol, pe care l-a tot susținut în aceste trei decenii, și, în același timp, dacă ești partener cu Rusia în toate, în agresiunea ei împotriva lumii pașnice, atunci nu ai cum să aștepți ajutor din partea altor state, din partea lumii libere”, a afirmat președinta.

Maia Sandu a subliniat că, în actualul context, discuția depășește confruntarea dintre democrații și regimuri nedemocratice și privește în primul rând raportarea statelor la război și pace.

„Nu vorbim strict de democrație aici. Pentru noi democrația e importantă, dar acum vorbim despre pace și război, despre țările care vor pace, și sunt mai multe, și țările care sunt agresoare. În acest caz vorbim de Federația Rusă”, a declarat șefa statului.

Întrebată cât de mare este probabilitatea ca Rusia să reușească să avanseze în Ucraina până la hotarul Republicii Moldova, Maia Sandu a spus că un asemenea pericol nu există în prezent, deoarece trupele ruse sunt încă departe de Odesa.

„Vedem că Rusia nu avansează pe front. Armata rusă de ani de zile deja e cam tot pe acolo, cu mici modificări înainte sau înapoi. Dar, între timp, pentru că nu poate avansa pe front, Kremlinul lovește nemilos, cu rachete balistice, cu Shaheduri și cu tot felul de alte bombe și arme ucigașe. Lovește în oamenii civili, în oamenii care dorm în casele lor și care muncesc în întreprinderile la care muncesc și prin asta încearcă să îngenuncheze Ucraina”, a declarat Maia Sandu.

Președinta afirmă că, deși în prezent armata rusă nu se află în apropierea Odesei, acest lucru nu înseamnă că Moscova și-a abandonat obiectivele.

„Nu există acest pericol acum că Rusia ar veni până la Odesa, pentru că armata rusă este departe de Odesa, dar e clar că ei nu au renunțat și, oricât de dificilă e situația, inclusiv pentru ei economic, pentru că e clar că din cauza războiului Rusia a cheltuit resurse enorme, dar oricum nu renunță la acest plan agresiv de supunere a Ucrainei și după care să meargă mai departe”, a declarat Maia Sandu.