Articolul din The New York Times detaliază un raport despre un briefing secret în care președintele rus Vladimir Putin a instruit conducerea militară și de informații să urmărească „prăbușirea NATO și a UE din interior”.

Ideile principale din raport

• Moldova ca țintă primară: Serviciile de informații occidentale clasează preluarea controlului asupra Moldovei ca a doua prioritate a Moscovei, după cucerirea Ucrainei. Strategia Kremlinului vede Moldova ca pe un teren de lansare crucial pentru operațiuni mai ample împotriva Ucrainei și a Europei, cu planuri pe termen lung de a crea un pod terestru prin sudul Ucrainei până în Transnistria.
• Război hibrid și tactici de destabilizare:
  • Tabere de instruire: Serviciul de informații militare rus (GRU) a organizat tabere în Serbia, Bosnia și lângă Moscova pentru a instrui tineri moldoveni în provocarea de revolte de masă, manipularea materialelor explozive și operarea dronelor înarmate.
  • Influență financiară și preoți: Au fost organizate scheme de cumpărare a voturilor la scară largă prin rețele de oligarhi fugari, alături de plăți către preoți ortodocși locali pentru a predica împotriva integrării în UE.
  • Operațiuni cibernetice: Atacuri cibernetice extinse au vizat sistemele de stat și infrastructura electorală din Moldova.
• Operațiuni zădărnicite: Autoritățile moldovenești—lucrând alături de serviciile de informații occidentale—au efectuat descinderi preventive, au operat zeci de arestări și au blocat tentativele de atac cibernetic înaintea alegerilor, permițând partidului pro-european al președintei Maia Sandu să își păstreze majoritatea parlamentară.
• Reacția Kremlinului: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile, calificându-le drept complet nefondate.

Salariile de bază ale angajaților din sectorul bugetar vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Cele mai mari creșteri medii anunțate de Guvern sunt prevăzute pentru angajații cu cele mai mici venituri, unde majorarea va ajunge la aproximativ 20%, dar și pentru domeniul apărării, unde salariile vor crește cu circa 19%.

Premierul Vasile Tofan a prezentat miercuri procentele estimate pentru principalele categorii de angajați bugetari.

În educație, unde sunt vizați aproximativ 60.000 de angajați, salariile de bază vor crește cu aproximativ 10–15%. Pentru angajații din învățământul superior, majorarea anunțată este de circa 5%.

În domeniul ordinii publice, salariile vor crește cu aproximativ 15%, în sănătate și în domeniul social – în medie cu 17%, iar în apărare – cu aproximativ 19%.

Pentru angajații din administrația publică este prevăzută o majorare medie de circa 15%. Același procent este anunțat pentru domeniile cultură, tineret și sport.

În justiție, salariile ar urma să crească în medie cu aproximativ 9%, în timp ce alte categorii de angajați care au în prezent unele dintre cele mai mici salarii din sectorul bugetar vor beneficia de creșteri de aproximativ 20%.

Premierul a precizat că majorările nu vor fi identice pentru toți angajații din același domeniu, diferențele urmând să depindă de vechimea în muncă, nivelul studiilor și alte criterii prevăzute în sistemul de salarizare.

În învățământul general, un profesor, educator sau învățător cu gradul didactic II ar urma să aibă un salariu de bază de 15.008 lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 1.800 de lei sau aproximativ 13%.

Un profesor, educator sau învățător fără grad ar urma să primească 12.335 de lei, cu 1.555 de lei mai mult decât în prezent, ceea ce reprezintă o majorare de peste 14%.

În cazul unui director de liceu, categoria I, salariul de bază ar urma să ajungă la 21.924 de lei, cu peste 3.600 de lei mai mult, adică o creștere de aproximativ 20%.

Un bucătar-șef din sistemul bugetar ar urma să primească 9.450 de lei, cu 2.553 de lei mai mult. În acest caz, majorarea este de aproximativ 37%, premierul explicând că Guvernul urmărește ca salariile cele mai mici să crească într-un ritm mai accelerat.

În domeniul social, un asistent social cu studii superioare va avea un salariu de bază de 11.845 de lei, cu 2.386 de lei mai mult, iar un lucrător social cu studii medii va ajunge la 8.022 de lei, cu 1.359 de lei mai mult.

Un asistent parental profesionist cu studii profesional-tehnice va avea un salariu de 10.206 lei, cu aproape 2.000 de lei mai mult.

În instituțiile medicale finanțate din bugetul de stat, un asistent medical cu studii medii de specialitate și cinci ani vechime va primi 10.494 de lei, față de 8.808 lei în prezent.

Un ofițer de poliție cu cinci ani vechime va ajunge la un salariu de aproximativ 14.465 de lei, față de 11.993 de lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 2.472 de lei sau de aproape 21%.

Noua lege va modifica și structura salariilor. Salariul de bază va reprezenta minimum 70% din remunerație, iar partea variabilă va fi limitată la maximum 30%. Sporul fix de 1.300 de lei și o parte dintre sporurile existente vor fi absorbite în salariul de bază.

Totodată, Guvernul intenționează să reducă diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar de la aproximativ 15 ori la circa 10 ori, astfel încât salariile mici să crească mai repede decât cele mari.

Guvernul a avizat un proiect de lege prin care foametea provocată de regimul totalitar sovietic în 1946–1947 pe teritoriul actual al Republicii Moldova urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, măsură ce prevede inclusiv comemorarea victimelor, crearea unor memoriale și sancționarea negării sau denaturării publice a acestei tragedii.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii. 

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.

De zece ori mai devastatoare decât în Rusia și de cinci ori decât în Ucraina

Potrivit documentelor de arhivă, foametea din RSS Moldovenească a fost de zece ori mai devastatoare decât în Rusia și de cinci ori decât în Ucraina. 

Regimul sovietic a recunoscut faptul că, în total, nu mai puțin de 400.000 de persoane au suferit acut de foame, dintre care cel puțin 123.000 au murit, înregistrându-se și nu mai puțin de 151 de cazuri de canibalism. De aceea, foametea din RSS Moldovenească reprezintă cel mai  traumatizant fenomen din istoria recentă a ţării, mai cumplit decât deportările în masă după numărul de vieți omenești pierdute în timp de pace. Un număr impunător de documente de arhivă indică asupra factorului politic ca declanşator al cataclismului social şi al dezastrului umanitar care a urmat.

Într-o notă a Guvernului cu privire la comemorarea victimelor cataclismului, se menționează că, în comparație cu Ucraina și țările baltice, foametea organizată are o recunoaștere fragmentară, fără o lege-cadru care să stabilească în mod expres statutul juridic și memorial al acestui fenomen, precum și calificarea acestuia în raport cu categoriile crimelor internaționale. 

De asemenea, legislația existentă nu prevede obligațiile autorităților publice privind cercetarea, documentarea, comemorarea și valorificarea patrimoniului aferent. Normele actuale în domeniul condamnării regimurilor totalitare și al comemorării victimelor represiunilor politice au caracter general și nu tratează distinct foametea organizată ca fenomen istoric și juridic separat. 

Totodată, legislația în vigoare nu conține prevederi exprese privind condamnarea publică a negării, justificării sau minimalizării publice a foametei organizate din anii 1946– 1947.

Anii în care Ilan Șor și structurile sale politice au dominat Orheiul au lăsat în urmă nu doar probleme administrative, ci și o schimbare profundă a comportamentului electoral și a orientării politice a unei părți a populației, susține vicepreședintele raionului Orhei, Sergiu Aga. Invitat la emisiunea „Politica Zilei” de la B1 TV, acesta a declarat că investițiile promovate intens în perioada administrației controlate de Șor au funcționat ca instrumente de propagandă, în timp ce regiunea a fost îndepărtată de proiectele europene și de cooperarea cu România.

Întrebat ce efecte a avut fenomenul Șor asupra locuitorilor din Republica Moldova și, în special, asupra Orheiului, Aga a vorbit despre promovarea sistematică a mesajelor antiromânești, anti-UE și anti-NATO.

„Noi, Orheiul, în condițiile în care Banca Națională a fost devalizată cu un miliard de euro, înțelegeți, pentru economia Republicii Moldova asta e enorm de mult, prin furtul secolului din Republica Moldova, s-a găsit ca Orheiul să fie patronat, între ghilimele, de către acest Șor, Ilan Șor, care a devenit primar și prin aceasta a scăpat de dosare. Adică omul și-a făcut treaba la nivel local și și-a făcut-o cât se poate de bine, în sensul că a adus o campanie severă de propagandă antiromânească, activități anti-UE, anti-NATO, stabilind un vector pentru regiunea Orheiului pro-moscovit, în același timp în care Orheiul a fost îndepărtat de opțiunile și oportunitățile unei colaborări, la fel ca alte raioane din Republica Moldova, de proiecte europene, transfrontaliere, de înfrățirile pe care le-au avut multe dintre orașele Republicii Moldova, Ungheniul, Cahulul, Edinețul, și care au beneficiat într-adevăr de proiecte durabile”, a declarat vicepreședintele raionului Orhei.

În opinia sa, proiecte precum OrheiLand au fost folosite pentru construirea unei imagini politice atractive la nivelul întregii țări, fără a genera însă o dezvoltare durabilă a municipiului.

„În timp ce noi am făcut doar niște elemente de propagandă, un parc de distracții numit OrheiLand, care nu era altceva decât o carte de vizită pentru întreaga Republică Moldova, că uite, la Orhei se poate de distrat gratuit, se poate de mâncat gratuit și se pot face lucruri extraordinar de frumoase, în contextul în care, durabil, orașul nu se dezvolta”, a explicat acesta.

Aga susține că efectul cel mai grav nu este însă cel asupra infrastructurii sau serviciilor publice, ci asupra mentalității unei părți a electoratului.

„Însă există umbra lui Șor și ce a făcut cel mai grav Șor pentru Orhei, și nu numai pentru Orhei, pentru că a replicat acest experiment sociopolitic și în Găgăuzia și la Bălți a încercat, este faptul că a pervertit conștiința populației, însemnând că oamenii foarte ușor au fost cumpărați, voturile au fost cumpărate, atenții, alte chestii care, de fapt, ne-au depărtat de o atitudine civică, transformând Orheiul românesc, deci o localitate, o regiune pro-românească înainte cu 10 ani, într-un oraș, o regiune cu o viziune alta decât poate, în mare parte, Republica Moldova pro-europeană”, a afirmat Sergiu Aga.

Angajații din educație și știință din întreaga țară sunt chemați miercuri, 19 august, la un protest în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) cere autorităților să respecte angajamentul privind majorarea salariilor cadrelor didactice și ale personalului auxiliar începând cu 1 septembrie 2026.

Acțiunea de protest va avea loc între orele 09:00 și 11:30, iar organizatorii anunță că sunt așteptați angajați din sistemul educației și științei din întreaga țară.

Potrivit Federației, protestul este determinat de necesitatea respectării angajamentelor asumate de autorități privind majorarea salariilor de la începutul noului an școlar.

„Nu cerem privilegii, cerem respectarea angajamentelor asumate și o salarizare care să reflecte importanța muncii din educație și știință. Fără investiții în oameni, nu putem vorbi despre un sistem educațional performant și despre un viitor sigur pentru societate”, se arată în comunicatul FSEȘ.

Sindicaliștii susțin că o salarizare decentă este esențială pentru asigurarea calității procesului educațional, menținerea specialiștilor în sistem, prevenirea agravării deficitului de cadre și creșterea atractivității profesiei didactice.

Printre revendicările adresate autorităților se numără respectarea angajamentului privind majorarea salariilor de la 1 septembrie 2026, identificarea și aprobarea unor soluții reale pentru creșterea veniturilor angajaților din educație și știință și implementarea unei politici salariale capabile să atragă și să mențină personal calificat.

Federația mai solicită recunoașterea rolului strategic al educației și al muncii cadrelor didactice și auxiliare în dezvoltarea societății.

FSEȘ precizează că acțiunea sindicală nu este îndreptată împotriva elevilor, studenților sau părinților, ci urmărește apărarea dreptului la o educație de calitate, care presupune profesioniști bine pregătiți, motivați și remunerați corespunzător.

În cadrul protestului vor avea loc luări de cuvânt ale reprezentanților FSEȘ și ale angajaților din sistem. Totodată, va fi prezentată și adoptată Rezoluția acțiunii sindicale, iar revendicările comunității educaționale vor fi transmise oficial autorităților.

Protestul este programat pentru miercuri, 19 august, între orele 09:00 și 11:30, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Neutralitatea Republicii Moldova, introdusă în Constituția din 1994, nu a fost o simplă greșeală politică, ci o decizie impusă de Moscova pentru a bloca apropierea țării de Occident. Declarația a fost făcută de fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. În cadrul emisiunii „Info One Week” de la ONE TV, acesta a descris influența Rusiei asupra Republicii Moldova drept un sistem construit din mai multe componente, neutralitatea constituțională, dependența energetică și economică, propaganda, Biserica Rusă, conflictul transnistrean și exploatarea diviziunilor identitare. În opinia sa, toate acestea au funcționat împreună pentru a menține țara vulnerabilă și dependentă de Moscova.

Olivia Furtună, jurnalistă ONE TV: „Ați menționat că și neutralitatea statului Republica Moldova a fost cumva o eroare. De ce și când ar fi trebuit să renunțăm la neutralitate?”

Anatol Șalaru: „Nu a fost o eroare. Eu o calific ca pe o crimă, fiindcă a fost impusă de Moscova. A fost impusă de Moscova, fiindcă Moscova a încercat să impună statutul de neutralitate pentru a bloca aderarea la Uniunea Europeană și eventual la NATO. Și de aceea a impus. Președinții de colhoz și primarii care erau atunci în Partidul Democrat Agrar au acceptat, au impus autonomia găgăuză, au acceptat, n-au avut niciun fel de regret, niciun fel de rezerve, au procedat exact ca niște trădători.”

Fostul ministru consideră că deciziile luate în anii ’90 au devenit „pietre de moară” și au creat condițiile revenirii la putere a forțelor proruse.

„Greșelile făcute atunci ne-au legat niște pietre de moară de gâtul nostru și n-am mai putut merge mai departe. Toate acele greșeli făcute atunci l-au dus la putere în ’96 pe Lucinschi, după aceasta i-au dus pe alții. O țară nu se construiește după principiile fermei de porci și din colhozul „Viața Nouă” și nici după principiile brigăzii de tractoare. O țară se construiește după alte principii și toate aceste greșeli, crime, hoții ale lor au dus la venirea comuniștilor la guvernare în 2001, care la fel au blocat parcursul nostru european pe foarte mulți ani”, a explicat fostul ministru.

Șalaru a legat și apariția separatismului transnistrean și găgăuz de strategia Moscovei de a păstra Republica Moldova într-o zonă permanentă de instabilitate și vulnerabilitate.

„În 1990, când delegația noastră a mers la Lukianov, care era președintele Sovietului Suprem, și a spus: „Dacă nu vă căutați de treabă, o să aveți trei republici în Moldova”. Și așa a fost. Au creat atunci, în 1990, Republica Găgăuză, Transnistria, le-au creat ca să ne blocheze pe noi, să ne creeze nouă probleme. Și nu doar ca să ne blocheze, dar ca să ne sărăcească, să ne țină în starea asta de incertitudine, să nu putem atrage investiții, să fim săraci, să nu fim atractivi și să fim la cheremul Moscovei”, a afirmat Anatol Șalaru.

Olivia Furtună, jurnalistă ONE TV: „Totuși, care ar fi arma cea mai reușită a Moscovei aici, pe teritoriul nostru? A fost propaganda, dependența energetică, politicul sau acel conflict identitar cu care ne-am confruntat de-a lungul anilor?”

Anatol Șalaru: „Aici e un amalgam întreg. Noi nu putem să vorbim doar despre o singură armă. O armă foarte puternică, dacă nu chiar cea mai puternică armă, este Biserica Rusă din Republica Moldova, care spală creierii enoriașilor. Altă armă foarte puternică a fost păstrarea acestei dependențe energetice și păstrarea dependenței de piața rusească. Amintiți-vă ce a fost cu vinul, ce a fost când costul, prețul de fabricație al unui litru de vin era un dolar, iar în Rusia se vindea cu 61 de cenți, ceea ce era… erau nevoiți să producă vin prost ca să poată câștiga ceva. Amintiți-vă de produsele alimentare de la noi zdrobite de șenilele buldozerelor rusești și multe alte chestii.”

Anatol Șalaru a legat problema influenței ruse și de incapacitatea Republicii Moldova de a construi, timp de decenii, o politică educațională și identitară coerentă.

„Nu am avut capacitatea și n-am avut curajul să învățăm elevii în școli după o curriculă românească, ca să înțeleagă de mici că noi nu vorbim limba moldovenească, nu există o asemenea limbă. Sunt multe aspecte. Da, noi astea le-am moștenit. Asta a fost propaganda rusă din 1812. Le-au spălat creierii la ai noștri”, a explicat el.

Dincolo de bilanțul dur al celor 35 de ani de independență și de greșelile generațiilor care au condus Republica Moldova, Anatol Șalaru spune că privește cu încredere spre generația tânără, pe care o vede capabilă să rupă definitiv legăturile cu mentalitatea sovietică și să ducă mai departe proiectul unei țări libere, moderne și europene.

„Sfatul meu nu este pentru tineri, fiindcă tinerii sunt mai deștepți ca noi și vor găsi soluția. Sfatul meu este pentru cei din generația mea: luați-vă mâinile de pe tinerii ăștia și lăsați-i să zboare. Nu veniți cu ideile voastre sovietice. Nu veniți cu ideile voastre care ne-au dus, ne-au menținut în sărăcie atâta timp. Treziți-vă la viață, deschideți ochii, bucurați-vă de cât v-a mai rămas de trăit și lăsați-i pe acești tineri astăzi să realizeze ceea ce am vrut noi să realizăm când eram tineri. Cel care are mentalitate de rob nu va putea construi o țară liberă. Cel cu mentalitate de om sovietic nu poate construi o democrație. Tot la colhoz se ajunge”, a conchis Anatol Șalaru.