u/Milliondollarjuice
Un studiu publicat în 2025 demonstrează că planul stângii progresiste woke, de efeminare a bărbatului și a societății în general nu e doar o conspirație...
La ministerul qulturii totul este sub qontrol...
un challet dacic
Sony you are DONE! Your products I own are disintegrating, same as your long time customers trust. I will never buy a Sony product ever again
PS6 will be the first console I won't buy. As a long time customer I have seen Sony products and services getting worse by the year.
Not includings discs capabilities for the PS6 was the last drop that spilled an already disappointment filled glass.
I will own NOTHING from Sony and I will be happy, just as their greedy ass dreamed about...
My money will go elsewhere!
Adios
Something something... tovarăși! 👀
some habbits never change...
Așa arăta Dunărea astăzi la Sulina și în Budapesta. Nu este nicio secetă și nu a secat ceva. Totul este o vrăjeală pentru cei creduli ! Segmentul Dunării cu debit scăzut este blocat intenționat !
Sursa camere live:
https://www.victoria.hu/webcam
https://webcamromania.ro/webcam-delta-dunarii/w
Bolojan închidea în martie capacități de producție pe cărbune prin ordonanță de urgență. Acum anunță stare de alertă la nivel național din cauza producției scăzute de energie și cere românilor să stingă lumina
Imagini tulburătoare de la granițele spaniole Ceuta și Melilla: a fost atacată poliția, au fost incendiate mașini, iar unii au fost văzuți dând spargeri.
O invazie care îngrijorează întreaga europă.
În mai multe orașe ale spaniei proprietarii au început să-și împrejmuiască balcoanele și ferestrele cu sârmă ghimpată, iar Italia discută deja eliminarea Spaniei din spațiul shengen.
Imagini tulburătoare de la granițele spaniole Ceuta și Melilla: a fost atacată poliția și au fost incendiate mașini, iar unii au fost văzuți dând deja spargeri.
O invazie care îngrijorează întreaga europă. Italia deja discută ideea eliminării Spaniei din shengen.
Chiar în această clipă, Europa este invadată de peste 30.000 de imigranți Nord Africani care tocmai au debarcat în Spania. Vapoarele continuă să vină la mal...
⚠️
"Ucraina va pierde, mai devreme sau mai târziu, teritoriile vestice dăruite de Stalin. Ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei și României va reveni, în cele din urmă, din punct de vedere istoric, la locul său.”
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat duminică, în cadrul unei întâlniri cu militari din Forțele Navale, că Ucraina va pierde, mai devreme sau mai târziu, teritoriile din vestul țării pe care Iosif Stalin le-a transferat după cel de-al Doilea Război Mondial.
„În partea de vest a Ucrainei se află teritorii pe care Stalin le-a dăruit Ucrainei după cel de-al Doilea Război Mondial. Da, Stalin a fost cel care a dăruit aceste teritorii Ucrainei. Însă le-a dăruit în cadrul unui singur stat. Se pare că nu i-a trecut niciodată prin minte că ar putea apărea o situație precum cea de astăzi”, a declarat Putin.
Președintele rus a adăugat că este convins de caracterul temporar al actualei configurații teritoriale:„Apropo, sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest. Ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei și României va reveni, în cele din urmă, din punct de vedere istoric, la locul său.”
Putin a subliniat, de asemenea, rolul Rusiei în legătură cu integritatea teritorială a Ucrainei:„A existat un singur garant al integrității teritoriale a Ucrainei, și acela a fost Rusia. Dar ei au considerat că este necesar, posibil și benefic pentru ei înșiși să declare Rusia drept inamic.”
Declarațiile au fost făcute cu ocazia Zilei Marinei Militare Ruse.
Criza petrolului în România abia acum începe.
Nu a reușit Ucraina atentatul terorist dîn portul Constanța, acum o lună, fix în terminalul în care se descărca petrolul importat din Kazahstan?! Ei, nu-i nimic, Ucraina nu s-a lăsat. A bombardat terminalul petrolier de la Novorossiysk, de unde pleacă petrolierele Kazahstanului care aprovizionează Petromidia, așa că gata, s-a terminat și cu petrolul pe care îl importă România din Kazahstan, adică 70% din totalul petrolului importat.
Cel mai mare pericol al României și al Europei nu este Rusia, ci piticul terorist de la Kiev hrănit de toate statele Europei cu bani, resurse și arme și antrenat într-un război real, nu pe simulatoare și exerciții pe timp de pace, cum fac castrații europeni.
Criza petrolului în România abia acum începe. Ormuzul a fost pentru Asia. Între timp, barilul de petrol pe burse a scăzut până aproape de nivelul de dinainte de atacul asupra Iranului. Cu toate astea, în România nu a scăzut prețul în benzinării, ba din contră, ca sa aibă Bolojan accize la buget. Iar instituțiile plătite de noi acoperă jaful.
Acum, că nu mai avem importuri, o să aibă din nou motiv să crească și mai mult prețul. Nu o sa ne spună din ce cauză, dar voi puneți-vă centurile! Sa nu faceți buba sub pat, acolo unde stați ca lașii, de când vă știți, să fie bine, să nu fie rău.
Ah! În timpul ăsta, nu uitați să munciți că să îi hrăniți pe ucraineni, să le trimiteți arme, să le faceți loc în depozite pentru grâne, ulei, zahăr, să le prioritizați încărcarea în port a mărfurilor lor, și să le luați partea guvernanților care țin secret toate miliardele de euro date Ucrainei de la gura copiilor voștri.
Pe munca voastră. Da,da, și acum când citiți asta, România dă milioane de euro Ucrainei care se zbate să lase România fără combustibil.
Apropo de Ucraina, cine știe câți bani a dat Zelenski lui Nicușor în campania electorală? Cine știe cine a intervenit sa apare defectul ăsta din neant și să fie, culmea, și ales președinte? Poate încercând sa răspundeți, vă explicați de ce președintele României, ăla de paie, se face preș în fața drogatului ăla de la Kiev care transportă sute de milioane cash prin România cu complicitatea autorităților romane. Poate aflați de ce președintele nostru nevolnic, în loc să ia partea românilor și să ceară explicații Ucrainei, el nu știe cum să îi ia partea lui Z3lenski în atentatele teroriste asupra României și românilor.
Odessa - Ukraina, 19.07.2026.
O mică perspectivă asupra războiului din această "țară distrusă", către care trimitem miliarde de euro din partea UE și NATO și de unde vin la noi refugiați pentru a primi ajutoare sociale și locuințe plătite din taxele noastre.
Aceasta este Odessa, 19.07.2026.
Tot vă este milă și de ei? 🙂
Le trimitem atât de puțin încât sunt nevoiți să meargă cu un Rolls-Royce, nu cu un Aston Martin.
Potrivit lui mucușor, și slăvarilor inceli, ar trebui să contribuim cu mult mai mult pentru ei, "până vor învinge"... 🤡
Chipurile, luptă și pentru noi acolo.
Imaginile cu lupta lor jalnică pentru siguranța noastră sunt de-a dreptul dezgustătoare...
Se numește terorism...
În ultimele zile Ukr a lovit cu drone, numeroase nave NEUTRE care nu sunt rusești, în ape internaționale din Marea Neagră pentru a afecta alimentarea cu petrol din kazahstan a tarilor din estul europei, în special fiind afectată Romania... Toți românii care mai strigă "slava Ukraina" și care au drapelul Ukrainei la profil, din acest moment, pot fi considerați trădători și susținători ai terorismului.
Am văzut filmul 𝐎𝐝𝐢𝐬𝐞𝐞𝐚 (2026). Ceea ce urmează în continuare este un text destinat celor cu simțul umorului. De restul nu-mi pasă.
PS: Ar fi de dorit, dacă alegeți să și comentați, să fi citit, măcar odată cândva prin liceu, 𝐈𝐥𝐢𝐚𝐝𝐚 și 𝐎𝐝𝐢𝐬𝐞𝐞𝐚.
Îmi este imposibil să povestesc filmul și cu atât mai puțin 𝐎𝐝𝐢𝐬𝐞𝐞𝐚. De aceea, voi discuta în continuare exclusiv despre două personaje feminine, ambele secundare, Elena din Troia (de fapt, din Sparta, interpretată de actrița kenyană Lupita Nyong'o) și Penelopa (interpretată de actriță americană Anne Hathaway, laureată a Premiului Oscar). Pe amândouă le voi raporta, pe cât voi putea, la textul homeric și la tradiția iconografică grecească, romană și europeană. Amândouă sunt reinterpretate de Christopher Nolan: în opinia mea, prima într-o manieră greșită, cealaltă, în schimb, într-o modalitate extrem de reușită.
Suntem de acord de la bun început că este dreptul și chiar obligația regizorului să reinterpreteze și să schematizeze (să esențializeze) textul literar pe care se bazează un film (la fel se întâmplă și când avem o piesă de teatru dramatic sau liric). Din start, absolut toată lumea face acest lucru și niciun film nu redă fidel o carte. Maniera în care regizorul exprimă cinematografic o mare operă literară este subiect de discuție, căci intervine subiectivitatea celui care operează alegerea a ceea ce el consideră că este important sau esențial. De aceea, în opinia mea, dacă alegi să te raportezi la o mare operă literară și să denumești chiar propriul film prin numele acesteia, atunci este de la sine înțeles că noi ne imaginăm că tu încerci să o reprezinți chiar dacă într-o manieră subiectivă, dar totuși cât mai fidelă cu putință. Așadar, chiar dacă reinterpretarea este subiectivă și modernă, nimeni nu poate însă falsifica în mod grosolan, flagrant și evident opera de bază. Adică, nu este acceptabil să faci lucruri în răspărul evidenței literare, istorice sau științifice. Deci, nu poți adăuga sau denatura în film ceea ce este explicit sau implicit prezentat în operă.
În viziunea regizorului Christopher Nolan, doamna din prima fotografie (actrița kenyană Lupita Nyong'o) este Elena din Troia. Pentru Christopher Nolan, aceasta este femeia pentru care, potrivit tradiției grecești, a izbucnit războiul troian. Aceasta este femeia a cărei frumusețe a aprins unul dintre cele mai celebre războaie din istoria și mitologia omenirii. Bine, cârcotașii de serviciu spun că pentru această Elena, în realitate, nu s-ar fi urnit nici măcar două bărci pescărești - cu câțiva băieți matoliți bine - din porturile grecești. Cu atât mai puțin nu s-ar fi luptat nimeni într-un război timp de 10 ani. Trebuie să admitem zâmbind că poanta e bună.
Aceasta este femeia pe care Homer o numește explicit „divina Elena” și „fiica lui Zeus”. Acum avem o problemă și cu Zeus, dacă așa arată fiica acestuia, în viziunea regizorului Christopher Nolan. Totuși, neîncrederea mea de Ferentari se disipează în momentul în care aflăm că Zeus s-a îndrăgostit de Leda, regina Spartei, pe care a sedus-o luând înfățișarea unei lebede. Din această unire s-a născut Elena, căreia mitologia grecească i-a mai asociat și simbolul imaculat al lebedei. Interesant, căci există și lebede negre, nu-i așa, ar spune un adept al relativismului cultural și al curentelor ideologice cancerigene care se prăvălesc peste Europa de dincolo de ocean? Da, există lebede negre, dar Grecia antică nu știa de existența lor. Lebedele negre au devenit cunoscute în Europa de abia la sfârșitul secolului al XVII-lea când un olandez le-a văzut pe coasta de vest a Australiei.
Revenim la frumusețea Elenei din Troia (de fapt, din Sparta, dar păstrăm identitatea devenită convențională), despre care Homer nu lasă nicio îndoială. În 𝐈𝐥𝐢𝐚𝐝𝐚, bătrânii Troiei, privind-o de pe ziduri, rostesc una dintre cele mai celebre replici din întreaga literatura universală: „nu este de mirare că troienii și aheii îndură atâtea suferințe pentru o asemenea femeie: ea seamănă uimitor cu zeițele nemuritoare”. Este poate cel mai frumos compliment făcut vreodată unei femei în literatura antică. Sper că suntem de acord cu toții că și alegerea regizorului Christopher Nolan - actrița de origine kenyană Lupita Nyong'o - seamănă cu zeițele nemuritoare.
Este adevărat că Homer nu spune aproape nimic în mod explicit despre trăsăturile fizice ale Elenei. Dar vom vedea, de îndată, că nici nu avea de ce. Bietului Homer nici prin minte nu-i trecea că cineva și-ar putea imagina vreodată că personajele sale mitologice - derivate din imaginarul grecesc - ar putea să fie considerate chinezești, oceanice sau africane. Este adevărat, așadar, că de la Homer nu aflăm culoarea părului, a ochilor sau a pielii. Frumusețea Elenei este exprimată prin efectul pe care îl produce asupra celor din jur, nu printr-o listă de caracteristici anatomice.
Totuși, de peste două milenii, întreaga iconografie greacă, romană și europeană a imaginat-o pe Elena drept o prințesă a lumii miceniene, în deplin acord cu textul homeric: piele deschisă, trăsături mediteraneene și, foarte adesea, păr blond sau castaniu deschis. Același lucru este valabil și pentru Zeus, reprezentat încă din Antichitate, în mod invariabil, drept un bărbat matur, cu barbă, statură impunătoare și trăsăturile idealizate ale masculinității grecești.
Și Leda, mama Elenei, este reprezentată în iconografia antică și europeană într-un mod remarcabil de consecvent. De la ceramica greacă și mozaicurile romane până la marile capodopere ale Renașterii și Barocului, ea apare ca o regină a Spartei de o frumusețe idealizată, cu trăsături specifice lumii grecești: piele deschisă, fizionomie mediteraneană armonioasă și păr castaniu sau blond-auriu, în funcție de convențiile artistice ale fiecărei epoci. Tema mitologică a seducerii Ledei de către Zeus, întruchipat sub forma unei lebede, a inspirat unele dintre cele mai celebre opere din istoria artei occidentale, realizate de Leonardo da Vinci, Correggio, Tintoretto, Rubens și mulți alții.
Așadar, timp de peste două milenii, această tradiție iconografică nu cunoaște reprezentări ale Elenei ca femeie de origine subsahariană, ci o integrează constant în universul vizual al Greciei antice. Mai apoi, arta romană preia acest model în fresce și mozaicuri, iar Renașterea și epocile următoare îl dezvoltă prin opere realizate de artiști precum Guido Reni, Angelica Kauffmann, Jacques-Louis David, Gustave Moreau, Evelyn De Morgan și Frederick Sandys.
De aceea, alegerea lui Christopher Nolan nu poate fi justificată printr-o fidelitate față de Homer sau față de tradiția iconografică antică. Ea reprezintă o opțiune artistică modernă de distribuție. Este o alegere pe care fiecare spectator o poate aprecia sau critica, dar care trebuie discutată ca atare, fără a-i atribui un temei în textul homeric sau în reprezentările Greciei antice, Romei antice sau ale civilizației europene succesoare. Altfel, ca funcție dramatică, Elena din 𝐎𝐝𝐢𝐬𝐞𝐞𝐚 lui Nolan rămâne relativ fidelă personajului homeric: un personaj secundar, simbolic și încărcat de memoria războiului troian.
Vreau să mă opresc aici din comentarea acestei secvențe, care este totuși cu totul secundară în film, căci consider că este suficient. Că să nu existe loc de interpretări pentru adepții curentelor ideologice cancerigene născute dincolo de ocean, Christopher Nolan - în filmul lui și pe banii lui (ca să citez din Gigi Becali) - face ce vrea: să fie sănătos! Doar că dacă dacă filmul tău se cheamă 𝐎𝐝𝐢𝐬𝐞𝐞𝐚 și pretenția asumată explicit de tine este să reconstitui cinematografic universul mitologic al Greciei antice (ceea ce reprezintă o pretenție absolut grandioasă și extrem de lăudabilă în sine) atunci este normal ca oamenii să se raporteze în mod fidel la literatura care a inspirat filmul. Sincer să fiu, chiar m-am întrebat de ce a făcut această alegere? Ca să intrige? Adevărul este că fără un scandal care să biciuiască sensibilitățile naturale ale oamenilor nu prea se mai poate imagina astăzi succesul. Nolan spune că a vrut o reinterpretare a lui Homer. Ei bine, dacă așa stau lucrurile și falsificarea lui Homer se numește reinterpretare, atunci fiecare poate spune orice: de aici relativismul cultural și faptul că orice poate fi adevărat. Iar aceste curente ideologice sunt amplificate cultural prin aceste producții.
Ideea că mitologia poate fi înfățișată oricum din punct de vedere artistic este frauduloasă științific, căci ea este produsul imaginației unei societăți. Iar despre societatea Greciei antice dispunem de un patrimoniu iconografic excepțional de bogat și extrem de consecvent sub aspectul reprezentărilor artistice.
Altfel, filmul merită văzut: este excepțional de bine că avem astfel de reinterpretări moderne ale antichității. Ne dăm seama cât de grandioasă este istoria. Chiar și cei care n-au citit 𝐈𝐥𝐢𝐚𝐝𝐚 și 𝐎𝐝𝐢𝐬𝐞𝐞𝐚, sunt convins că o vor face, dacă vor viziona filmul despre care facem vorbire.
Acum trecem la Penelopa: este doamna din cea de-a doua fotografie (rolul este interpretat de actriță americană Anne Hathaway). Mi-a plăcut în schimb reinterpretarea modernă pe care Nolan o face Penelopei: cred că este de departe cel mai reușit personaj al filmului în acord sensibil cu tradiția homerică. Toate celelalte personaje (inclusiv personajul central, Odiseu) se îndepărtează mult de la textul homeric (ceea ce regizorul are libertatea să facă, iar nouă să nu ne placă, din cauza denaturării operei literare de bază, ceea ce depășește sarcina subiectivă acceptată ca naturală de esențializare a acesteia).
Așadar, Penelopa este, poate paradoxal, cel mai reușit personaj al filmului lui Nolan. Anne Hathaway îi conferă o profunzime și o forță care transformă personajul dintr-o simplă soție credincioasă într-o adevărată protagonistă morală a poveștii. După părerea mea, Anne Hathaway cred că va mai lua un Oscar pentru acest rol. Dar, dincolo de film, merită să ne întoarcem la Homer.
În 𝐎𝐝𝐢𝐬𝐞𝐞𝐚, Penelopa nu este doar simbolul fidelității conjugale. Ea este unul dintre cele mai inteligente personaje ale epopeii. În cei 20 de ani ai absenței lui Odiseu, reușește să păstreze unit regatul, să-i țină la distanță pe pețitori și să protejeze drepturile fiului ei, Telemah. Celebrul episod al țesutului și al destrămării giulgiului este o demonstrație de ingeniozitate politică și inteligență statornică.
Homer sugerează în mod repetat că Penelopa este, într-un fel, echivalentul feminin al lui Odiseu. Dacă el este celebru pentru viclenia și ingeniozitatea sa (soluția nemernică din punct de vedere moral a calului troian îi aparține), ea își salvează casa și regatul folosind exact aceeași armă: inteligența. Nu întâmplător, recunoașterea finală dintre cei doi (la revenirea lui Odiseu în Itaca după 20 de ani) se produce printr-o probă a cunoașterii reciproce.
În interpretarea lui Nolan, Penelopa capătă și o dimensiune psihologică modernă. Nu mai este doar femeia care așteaptă, ci un personaj care trăiește drama timpului, a îndoielii și a singurătății. Filmul îi oferă mai mult spațiu interior decât o fac multe adaptări anterioare, ceea ce mi-a plăcut.
Poate că acesta este unul dintre marile merite ale filmului: fără a modifica esența personajului homeric, îi oferă Penelopei o voce mai puternică și o prezență dramatică pe măsura importanței pe care o are, de fapt, în epopee. În fond, dacă Odiseu cucerește Troia prin inteligență și supraviețuiește tuturor încercărilor datorită vicleniei sale, Penelopa salvează Ithaca prin aceeași inteligență. Ei sunt două jumătăți ale aceluiași ideal homeric: unul învinge lumea din afară, cealaltă păstrează vie lumea de acasă.
Dacă mergeți să vedeți filmul, faceți asta cu dopuri de urechi :) dar bine ar fi să vă raportați puțin și la textul homeric, căci altfel mâine-poimâine se va găsi un regizor care să filmeze 𝐈𝐥𝐢𝐚𝐝𝐚 în cartierul Rahova printre blocurile vopsite în culori țipătoare de Vanghelie, spunând că reinterpretează.
Hollywood is a meme
Helen’s beauty was so extraordinary that it caused the Trojan War. According to Greek mythology, Helen (wife of Menelaus, king of Sparta) was taken to Troy by Paris, and the Greek kings then assembled a huge fleet to bring her back.
- The face that launched a thousand ships” became a metaphor for extraordinary beauty that inspires great actions or consequences.
Am vazut o comedie azi, cu multe efecte speciale...
Hollywood is a meme
jeg, gândaci de bucătărie și resturi de mâncare în cutiile de transport, murdare, ale livratorilor
Mulți sar la jugulara celor cu gândire critică când spun ca toată #hipstereala asta cu lucrătorii din import, plasați în bucătării, livrării, ospătarii, nu e ok absolut deloc din cauza uriașelor diferențe culturale, religioase, dar, mai ales pentru lipsa igienei personale și a instrumentarului utilizat???
Iată, în sfârșit, că s-au trezit și unele autorități, care au gasit jeg, gândaci de bucătărie și resturi de mâncare în cutiile de transport, murdare, ale livratorilor asistici
Poftă bună, în continuare!😜