Obligația de acceptare a "mijloacelor moderne de plată"
Salut,
Avem un srl care are punct de lucru cu incasari in numerar deci nu ne incadram in exceptia entitatilor care efectueaza toate operatiunile prin conturi bancare.
Conform art. 1 alin. (1^2) din OUG nr. 193/2002, în forma modificată prin Legea nr. 239/2025, avem obligația să acceptăm plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată. Noțiunea de „mijloc modern de plată” este definită prin trimitere la art. 1 pct. 41 din Legea nr. 207/2015 și, respectiv, la art. 5 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 209/2019, definiție care include soluțiile de plată bazate pe aplicații ce facilitează inițierea unui ordin de plată pentru plăți de tip cont la cont.
Intrebare:
Este suficientă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la art. 1 alin. (1^2) din OUG nr. 193/2002 punerea la dispoziția clienților a posibilității de plată prin transfer cont-la-cont (afișarea/comunicarea IBAN-ului și a instrucțiunilor de plată verbal/in scris la punctul de lucru), fără instalarea unui terminal POS?
Suplimentar:
În situația în care un client cere plata cu cardul, iar noi punem la dispoziție exclusiv posibilitatea plății prin transfer cont-la-cont (mijloc modern de plată în sensul definiției legale), constituie aceasta situatie un „refuz de a accepta mijloace moderne de plată” în sensul art. 3 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 193/2002?
Multumesc!
Ps: Nu, in nici un caz nu se incearca evitarea conformarii prin ingreunarea procedurilor de plata. Avem POS, comisionul bancar al fiecarei plati este dublul venitului din acea tranzactie. Practic orice plata este o pierdere.
Ps2:
L 207/2015 (Codul de procedura fiscala)
Ultima actualizare la toate, in vigoare din ce imi pot da eu seama.