u/mihneanc
Fără să pedalez, sunt mai rapid pe bicicletă decât o mașină
Fără să pedalez, sunt mai rapid pe bicicletă decât viteza media de deplasare din București de la orele de vârf: 14 km/h.
Bucureștiul are nevoie de alternative reale de transport: piste velo, cât mai multe benzi unice STB, mai multe linii de metrou și o flotă nouă de mijloace de transport de suprafață. Doar așa putem "fluidiza" traficul.
Video filmat în acest weekend.
Sesizările și presiunea publică chiar funcționează!
Două dintre schimbările mele preferate, la care am contribuit prin multiple sesizări făcute de-a lungul a doi ani:
Primul slide arată banda dedicată STB care trece prin fața Pieței Universității, un loc unde, înainte, se parca.
Al doilea slide arată trotuarul de pe Calea Moșilor, unde se parca până în vitrinele magazinelor din zonă.
Revin în curând cu mai multe zone transformate la care am contribuit de-a lungul anilor!
Sesizările funcționează!
Două dintre schimbările mele preferate, la care am contribuit prin multiple sesizări făcute de-a lungul a doi ani:
Primul slide arată banda dedicată STB care trece prin fața Pieței Universității, un loc unde, înainte, se parca.
Al doilea slide arată trotuarul de pe Calea Moșilor, unde se parca până în vitrinele magazinelor din zonă.
Revin în curând cu mai multe zone transformate la care am contribuit de-a lungul anilor!
Primăria Sectorului 2 a fost amendată de Garda de Mediu pentru reducerea spațiului verde și pentru tăierea ilegală a mai mulți arbori în cartierul Baicului. Firma care a făcut lucrările are acum obligația de a reamenaja spațiul verde distrus, însă primarul Rareș Hopincă a contestat amenzile în instanță și declară că „este absolut necesar să continuăm”.
„Intervențiile în grădina blocului sunt o excepție. Vom intra doar acolo unde este absolut necesar și unde nu se poate găsi o altă soluție. Lucrurile trebuie analizate de la caz la caz, pentru că sunt anumite zone unde circulația este obturată fără niciun fel de logică. Și acolo, dacă e nevoie să intri 50 de cm în grădina blocului pentru a crea două benzi de circulație, este oportun să o faci.” - a declarat Rareș Hopincă.
Primăria condusă de Rareș Hopincă desfășoară un proiect care prevede „regenerarea urbană”, iar în unele zone, grădinile blocurilor au fost reduse pentru lărgirea aleilor și parcărilor.
Garda de Mediu a amendat Primăria Sectorului 2 cu 50.000 de lei, pentru că a făcut lucrări fără aviz de mediu. Și cele două firme care au executat lucrările au fost amendate pentru reducerea spațiului verde.
Grădinile blocurilor reprezintă infrastructură verde de proximitate. Acestea oferă umbră, absorb apă pluvială, reduc temperatura locală, filtrează praful și creează un minim confort psihologic pentru locuitori. A intra „doar 50 de cm” în grădina blocului poate părea o intervenție minoră, dar repetată la scară de cartier devine o politică sistematică de diminuare a spațiului verde.
De ce este „absolut necesar” să avem două benzi auto pe o străduță dintre blocuri? De ce nu este niciodată „absolut necesar” să avem mai mult spațiu pietonal, mai multă umbră, mai multă siguranță pentru copii, vârstnici și persoane cu mobilitate redusă? De ce soluția implicită este mereu lărgirea carosabilului, și nu calmarea traficului, reorganizarea parcărilor, sensuri unice, trotuare decente sau reducerea dependenței de mașină?
Dacă soluția la blocaje este mereu lărgirea carosabilului sau crearea de parcări, orașul rămâne captiv într-o logică a dependenței de mașină.
Un oraș modern nu sacrifică spațiul verde pentru a acomoda mai multe mașini, ci își reorganizează mobilitatea pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul. Regenerarea urbană nu se măsoară în numărul de benzi și locuri de parcare, ci în mai multă umbră, mai puțină poluare, mai mult spațiu public de calitate și cartiere în care oamenii pot trăi mai bine, nu doar circula mai repede.
Aglomerația creată, alături de cea din parcurile principale ale capitalei, precum Cișmigiu și Herăstrău, evidențiază, de fapt, nevoia reală a oamenilor de spații sociale de calitate. Bucureștiul are un deficit major atât de astfel de spații, cât și de zone verzi care să ofere liniște și relaxare.
Pietonalizarea, înțeleasă greșit. O stradă pietonală ar trebui să aducă, în primul rând, liniște și relaxare comunităților din zonă.
În schimb, acest proiect pare să genereze, cel puțin momentan, supraaglomerare, zgomot excesiv, trafic redirecționat pe străzile adiacente și mirosuri neplăcute.
„Străzi Deschise” ar trebui să promoveze mersul pe jos, dar oamenii aleg să vină cu mașinile personale fix până în centru, blocând, astfel, străzile adiacente Căii Victoriei.
Ce probleme putem rezolva short term?
Promovarea transportului public prin campanii și oferirea de alternative viabile.
Permiterea accesului bicicletelor pe străzile mai puțin aglomerate, ce fac parte din programul „Străzi Deschise” (cum ar fi Strada Ion Brezoianu). Avem un deficit imens de piste velo, iar cele care există vin cu multe probleme (borduri, semne de „cedează trecerea” la fiecare intersecție, zone de conflict, curbe cu unghiuri drepte), deci aceasta ar fi o oportunitate majoră pentru a promova mersul cu bicicleta în siguranță.
Pietonii și bicicletele pot coexista foarte bine. Dacă dorim ca oamenii să folosească bicicleta ca mijloc de transport, pistele velo trebuie să fie gândite pentru commuting, nu doar pentru agrement.
Mai multe toalete publice, puncte de apă și coșuri de gunoi.
Limitarea accesului mașinilor pe străzile adiacente Căii Victoriei.
Limitarea volumului muzicii pe care o pot pune terasele.
Extinderea „Străzi Deschise” pe alte străzi și în alte piețe și piațete.
Ce probleme putem rezolva long term?
O rețea, pe întreg Bucureștiul, de spații sociale („third spaces”) și parcuri de cartier („pocket parks”), în cât mai multe cartiere. Având variante în cartier, omul este mai puțin probabil să vină până în centru pentru a se bucura de un astfel de spațiu.
Dezvoltarea rețelei de transport alternativ
Mai multe benzi unice STB, mai multe piste velo, o flotă de autobuze, troleibuze și tramvaie reînnoită, fără scumpiri la bilete și abonamente. Dacă ajungi mai repede cu autobuzul sau bicicleta decât cu mașina, atunci soluția devine evidentă.
Pietonalizarea permanentă în centru
Dacă nu mai este tratat ca un eveniment special, oamenii nu vor mai fi nevoiți să se înghesuie doar în câteva luni pe an pe o singură stradă care pare „rezervată” pentru ei. În acest fel, crește siguranța pietonală, scade poluarea și nici nu este necesară eliminarea completă a mașinilor.
Soluții de reamenajare, precum shared spaces (străzi cu trafic redus - acces exclusiv riveranilor), au arătat că pietonii, bicicletele și mașinile pot coexista pe aceeași stradă: viteze mai mici de rulare, mai puțină gălăgie, mai puțină poluare, străzi mai sigure pentru toată lumea.
Orientarea dezvoltării centrului vechi către cetățeni, nu doar către turism: diversitate (nu doar cluburi și restaurante), spațiu pietonal mai generos (eliminarea teraselor amplasate ilegal), renovarea clădirilor și repararea pavajului.
Avem nevoie de spații pentru oameni. Spații pentru socializare, nu doar pentru consum.