Întrebare curioasă
Trigger alert: e despre alegerea de a face copii, pregătiți-vă replicile acide despre independentă și superioritate morală
Și ca să-mi răspund în avans la perspectiva pe care o propun: sunt de acord că e unul din cele mai proaste motive, sa faci copii ca să aibă cine sa te îngrijească la bătrânețe
Dar asta fiind zis, ce o să se întâmple totuși în viitor? Presupunând că nu ne înghite singularitatea AI, unde o să avem roboti să aibă grijă de noi și eventual să trăim 500 de ani. Dacă ordinea socială rămâne aproximativ așa cum e acum, ce se întâmplă la bătrânețe?
Dacă nu mai poți să muncești, cineva trebuie sa muncească, pentru pensia de care depinzi. Ăștia sunt tot copii, deveniți adulți acum... doar că ai altora. Cineva trebuie sa îngrijească un bătrân hodorog vai de capul lui, care nu mai poate să se ridice singur din pat. Pe cine cade sarcina asta? Pe copiii.... altora
Sunt curios daca cei care gândesc în direcția asta de a-și "trăi viața" cu cat mai puține sacrificii, iau în considerare perspectiva asta
Sunt două răspunsuri la care pot să mă gândesc
"O să am banii mei, nu o sa depind de restul societatii (adică de copiii altora)". Greu de crezut că dacă un copil e un sacrificiu financiar prea mare în prezent, o sa vina de undeva bani suficienti ca să întrețină un bătrân. Un bătrân decrepit e mai greu și mai neplacut de întreținut decât un copil
"O să îmi închei singur suferința când o să vină momentul". Greu de crezut că dacă un copil e un risc și o incertitudine prea mare în prezent, o să vina de undeva curajul de a-ți încheia propria existență
Deci sunt curios. Exista argumente în afară de "eu sunt excepția"? Își pune cineva problema asta de moralitate, în care alternativa la greșeala de a face copii ca să te îngrijească implică actul pasiv de a forța copiii altora să facă același lucru?