u/Independent_Salt_870

Un fenomen astronomic rar atrage atenția cercetătorilor din întreaga lume.

O furtună solară deosebit de puternică, supranumită „canibală”, se îndreaptă spre Pământ și ar putea genera aurore boreale spectaculoase, vizibile inclusiv în zone unde apar foarte rar.

Totul a început după o serie de erupții intense produse pe suprafața Soarelui. În urma acestora, mai mulți nori uriași de plasmă au fost expulzați în spațiu.

Unul dintre ei, deplasându-se cu o viteză mult mai mare, a ajuns din urmă un nor emis anterior și s-a contopit cu acesta. Astfel s-a format ceea ce specialiștii numesc o „furtună solară canibală”.

Potrivit cercetătorilor, aceste coliziuni cosmice sunt rare și pot amplifica semnificativ energia transportată către Pământ.

Odată ajunsă în apropierea planetei noastre, furtuna poate interacționa cu câmpul magnetic terestru și poate declanșa furtuni geomagnetice de mare intensitate.

Experții avertizează că fenomenul ar putea atinge niveluri ridicate de activitate, suficiente pentru a produce aurore boreale vizibile mult mai la sud decât în mod normal.

În anumite regiuni din Europa și America de Nord, cerul nopții ar putea fi luminat de nuanțe spectaculoase de verde, roz și violet.

Aurorele apar atunci când particulele încărcate provenite de la Soare intră în contact cu atmosfera superioară a Pământului.

Interacțiunea cu oxigenul și azotul generează jocurile de lumini care transformă cerul într-un adevărat spectacol natural.

Pe lângă imaginile impresionante, furtunile geomagnetice foarte puternice pot influența temporar comunicațiile radio, sistemele de navigație și unele infrastructuri tehnologice.

Cu toate acestea, pentru pasionații de astronomie, evenimentul reprezintă o oportunitate rară de a observa unul dintre cele mai fascinante fenomene ale naturii.

Europa face primul pas către era taxiurilor fără șofer. După succesul înregistrat în Statele Unite și China, unde mii de „robotaxiuri” transportă deja pasageri zilnic, mai multe capitale europene se pregătesc să testeze vehicule autonome pe drumurile publice.

Londra, Madrid, München și Zagreb se numără printre primele orașe care vor găzdui astfel de proiecte în următoarele luni. Uniunea Europeană vrea să accelereze dezvoltarea tehnologiei și pregătește noi reguli care să simplifice testarea mașinilor autonome în statele membre.

În prezent, legislația europeană impune prezența unui șofer de siguranță la bordul vehiculului, însă autoritățile speră că această etapă va deschide calea către servicii comerciale complet autonome în următorii ani.

Primele teste au început deja în Zagreb, unde compania chineză Pony. ai operează o flotă de robotaxiuri în parteneriat cu Uber și startup-ul croat Verne. La Londra, gigantul Waymo, compania britanică Wayve și grupul chinez Apollo Go pregătesc lansări similare până la finalul anului.

Industria crește într-un ritm accelerat. În Statele Unite și China, numărul taxiurilor autonome s-a dublat în 2025, ajungând la aproximativ 8.000 de vehicule în peste 20 de mari orașe. Specialiștii estimează că până în 2035 milioane de robotaxiuri vor circula la nivel global, transformând radical modul în care oamenii se deplasează în marile centre urbane.

Totuși, apar și întrebări importante. În timp ce companiile vizează zonele aglomerate și profitabile din marile orașe, autoritățile europene caută soluții pentru ca această tehnologie să ajungă și în suburbii sau în regiunile cu acces limitat la transportul public.

Pentru Europa, debutul robotaxiurilor marchează începutul unei noi etape în mobilitate, iar primele servicii comerciale fără șofer ar putea deveni realitate chiar din 2027.

Mulți proprietari se întreabă dacă, în cazul în care refuză montarea unui apometru cu citire radio, vor ajunge să suporte toate pierderile de apă ale blocului.

Răspunsul este simplu: nu, însă consumul nu va mai fi calculat după vechiul apometru, ci printr-un sistem estimativ stabilit de asociația de proprietari.

Dacă Adunarea Generală a decis trecerea la citirea radio, apometrele clasice nu mai sunt luate în calcul la repartizarea oficială a consumului.

Motivul este că acestea nu pot fi citite simultan și centralizat împreună cu restul apartamentelor, ceea ce face imposibilă validarea corectă a indexului.

În timp ce multe state se confruntă cu depopularea și lipsa forței de muncă, unele au găsit o soluție surprinzătoare: oferă bani celor care aleg să se mute și să trăiască acolo.

De la sate pitorești din Alpi până la insule exotice din Oceanul Indian, tot mai multe comunități încearcă să atragă noi locuitori prin granturi generoase, reduceri de taxe sau chiar locuințe la prețuri simbolice.

Totuși, cei interesați trebuie să respecte anumite condiții, care diferă de la un program la altul.

Satul montan Albinen, din Elveția, a devenit celebru pentru programul său de atragere a noilor rezidenți.

O familie formată din doi adulți și un copil poate primi până la 70.000 de franci elvețieni pentru a se stabili aici.

În schimb, beneficiarii trebuie să aibă sub 45 de ani, să cumpere o proprietate și să locuiască în localitate cel puțin 10 ani.

În inima Munților Himalaya, deasupra unui canion spectaculos, se ridică una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale secolului XXI. Podul Chenab, inaugurat în 2025, este oficial cel mai înalt pod feroviar din lume, având o înălțime de 359 de metri deasupra râului cu același nume.

Construcția sa depășește chiar și celebrul Turn Eiffel, care măsoară 330 de metri cu tot cu antenă. Cu o lungime totală de 1.315 metri și un arc de oțel de 467 de metri, podul a devenit noul simbol al infrastructurii moderne din India.

Pe fondul transformărilor semnificative prin care trece piața imobiliară, România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.

Într-o țară în care prețurile locuințelor cresc mult mai rapid decât veniturile reale, șansa de a putea să îți cumperi o casă devine o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea populației.

Realitatea cifrelor din marile centre urbane din România confirmă o ruptură structurală între salarii și costul proprietăților. În București, un apartament standard cu două camere situat într-o zonă accesibilă precum Floreasca, Drumul Taberei sau Titan variază în prezent între 120.000 și 180.000 de euro.

Raportat la un salariu mediu net local cuprins între 1.200 și 1.400 de euro pe lună, achiziția necesită echivalentul a 8, 9 sau chiar 10 salarii anuale integrale.

Senatul a votat o nouă regulă pentru Delta Dunării. Viteza bărcilor ar putea fi limitată la 5 km/h, iar amenzile ajung la 1.000 de lei.

O nouă lege care vizează protejarea ecosistemului din Delta Dunării a fost adoptată de Senat. Proiectul prevede limitarea vitezei de navigație la maximum 5 km/h în mare parte a teritoriului Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar cei care nu respectă regula riscă amenzi de până la 1.000 de lei.

Inițiativa legislativă modifică Legea privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării și urmărește reducerea impactului traficului naval asupra mediului și a habitatelor naturale din zonă.

Unde se va aplica limita de 5 km/h

Potrivit proiectului, viteza maximă de 5 km/h va fi obligatorie pe teritoriul rezervației, cu excepția brațelor Dunării. Restricția se va aplica în zonele intravilane ale localităților, în apropierea punctelor autorizate pentru acostarea și staționarea ambarcațiunilor, precum și în zonele unde sunt amplasate pontoane-dormitor.

Autoritățile susțin că măsura este necesară pentru protejarea biodiversității și pentru reducerea efectelor produse de valurile generate de ambarcațiunile care circulă cu viteză ridicată.

Ce amenzi riscă cei care încalcă regula

Persoanele fizice care depășesc limita de viteză ar putea fi sancționate cu amenzi cuprinse între 250 și 700 de lei. În cazul persoanelor juridice, sancțiunile vor varia între 500 și 1.000 de lei.

Proiectul prevede însă că, pentru această contravenție, nu se vor aplica măsuri de confiscare a ambarcațiunilor, navelor sau altor bunuri utilizate la săvârșirea faptei.

Legea nu este încă definitivă

Actul normativ a fost adoptat de Senat, însă pentru a intra în vigoare trebuie să primească și votul Camerei Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Dacă proiectul va fi aprobat și de deputați, Guvernul va avea la dispoziție 30 de zile pentru a actualiza regulile privind accesul și circulația navelor și ambarcațiunilor pe canalele și lacurile interioare din Delta Dunării.

Concedierea unui angajat aflat în concediu medical este interzisă prin lege, iar Înalta Curte a venit cu o clarificare importantă pentru astfel de situații.

Judecătorii au stabilit că interdicția nu se referă doar la comunicarea concedierii, ci și la emiterea deciziei.

Cu alte cuvinte, dacă documentul de concediere este semnat în perioada în care salariatul se află în incapacitate temporară de muncă, măsura poate fi considerată nelegală.

Decizia vine să unifice practica instanțelor, după ce au existat interpretări diferite privind momentul care contează: data emiterii sau data comunicării concedierii.

Pentru angajați, verificarea datei la care a fost emisă decizia poate fi esențială atunci când contestă concedierea în instanță.

În același timp, angajatorii trebuie să respecte cu atenție această regulă procedurală pentru ca măsura dispusă să fie valabilă din punct de vedere legal.

Românii din diaspora care vor să își deschidă o afacere în țară pot primi granturi de până la 200.000 de euro prin noul program „Diaspora Investește Acasă”, lansat de Ministerul Finanțelor.

Statul pune la dispoziție un buget total de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate prin firme nou înființate în România.

Programul este primul dedicat exclusiv românilor din străinătate care vor să investească în economia locală.

Finanțarea va fi acordată prin Banca de Investiții și Dezvoltare, iar granturile pot acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiții, fără să depășească 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că „Prin acest program ne propunem să transformăm experiența profesională, competențele și resursele românilor din diaspora într-un motor de dezvoltare economică pentru România.

Cultivatorii de usturoi au la dispoziție doar câteva zile pentru a solicita ajutorul de minimis de 3.000 euro pe hectar, acordat prin Programul de susținere a producției de usturoi.

Schema de sprijin a fost aprobată oficial prin Hotărârea Guvernului nr. 402/2026 și a intrat în vigoare începând de miercuri, 27 mai 2026.

Fermierii interesați trebuie să depună rapid cererile de înscriere, deoarece termenul-limită este de doar 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Cererile se depun la direcțiile agricole județene sau la Direcția pentru Agricultură a Municipiului București.

Programul oferă un sprijin financiar de 3.000 euro/hectar, pentru o suprafață maximă eligibilă de 6 hectare per beneficiar.

În același timp, suprafața minimă acceptată în program este de 3.000 de metri pătrați, conform informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii.

Schema vine într-un moment important pentru producătorii români de usturoi, care reclamă de mai mult timp creșterea costurilor de producție și dificultățile de menținere a culturilor autohtone pe piață.

Pentru mulți fermieri, acest ajutor poate reprezenta un sprijin esențial pentru continuarea activității.

Cei care vor să beneficieze de finanțare trebuie să pregătească documentele necesare și să se înscrie în termenul stabilit.

Fermierii care ratează perioada de depunere riscă să piardă accesul la sprijinul financiar acordat în acest an.

Deși statul a alocat în acest an un plafon de garanții de 500 de milioane de lei, interesul pentru programul „Noua Casă”, este în continuă scădere, iar specialiștii spun că actualele condiții nu mai țin pasul cu piața imobiliară.

Principalul avantaj al programului rămâne avansul redus, de doar 5%. Problema este însă că această facilitate se aplică doar pentru locuințele cu o valoare de maximum 70.000 de euro — sumă la care, în marile orașe, oferta de apartamente este tot mai limitată.

Locuințele s-au scumpit, dar plafonul a rămas același

În ultimii ani, prețurile apartamentelor au crescut puternic, mai ales în marile centre urbane. În București, prețul mediu pe metru pătrat a ajuns la aproximativ 2.300 de euro, iar în cazul apartamentelor noi poate depăși chiar 2.700 de euro.

În aceste condiții, inclusiv o garsonieră de dimensiuni reduse ajunge greu să se încadreze în plafonul programului.

Tot mai mulți tineri spun că își doresc locuințe mai spațioase, pe termen lung, și preferă să facă un efort financiar mai mare acum, decât să schimbe casa peste câțiva ani.

Creditele ipotecare standard au ajuns mai avantajoase

Paradoxal, în prezent multe bănci oferă credite ipotecare standard cu dobânzi mai mici decât cele din programul „Noua Casă”.

Dobânda variabilă pentru „Noua Casă” poate ajunge în jurul valorii de 7,5%, în timp ce unele credite ipotecare clasice au dobânzi fixe promoționale de aproximativ 5% în primii ani.

Diferențele se văd direct în rata lunară. Pentru același împrumut, un credit standard poate însemna câteva sute de lei economisiți lunar în primii ani.

Din acest motiv, mulți cumpărători aleg varianta unui credit obișnuit, chiar dacă presupune un avans mai mare, de 15%.

Programul pierde tot mai mulți clienți

Datele oficiale arată că interesul pentru program s-a prăbușit. Anul trecut a fost utilizată doar o mică parte din plafonul disponibil.

Au fost acordate puțin peste 100 de credite prin „Noua Casă”, în condițiile în care programul funcționează de 17 ani și, în trecut, era una dintre principalele variante de finanțare pentru tineri.

Specialiștii din piața imobiliară spun că programul nu mai reflectă realitatea actuală a prețurilor și că, fără modificarea plafonului sau a condițiilor de finanțare, acesta riscă să devină irelevant pentru majoritatea cumpărătorilor.

Pasajul Lujerului urmează să fie închis pentru lucrări de consolidare și reabilitare, iar șoferii trebuie să se pregătească pentru încă câțiva ani de trafic dificil în zonă.

Contractul pentru renovarea pasajului a fost câștigat de asocierea dintre Bog'Art și Straco Holding, cu o ofertă de aproape 187 milioane de lei fără TVA.

Proiectul face parte din planul amplu al Capitalei de reabilitare a mai multor pasaje și poduri vechi.

Pasajul Lujerului se închide pentru aproape trei ani

Lucrările la Pasajul Lujerului ar urma să dureze aproximativ 33 de luni, în timp ce durata totală a contractului este de 36 de luni.

Dacă șantierul începe în perioada următoare, pasajul ar putea fi redeschis abia în prima parte a anului 2029.

Zona este deja una dintre cele mai sufocate de trafic din București, mai ales din cauza lucrărilor de pe Bd. Iuliu Maniu, iar închiderea pasajului riscă să complice și mai mult circulația.

Valoarea contractului atribuit este de 186,9 milioane de lei fără TVA, mai mică decât estimarea inițială făcută de autorități, care depășea 203 milioane de lei.

De ce sunt necesare lucrările

Expertiza tehnică realizată în 2024 a arătat că pasajul, inaugurat în 1987, este într-o stare avansată de degradare.

Problemele identificate includ infiltrații de apă, uzură accentuată și deficiențe structurale.

Conform proiectului, actualele suprastructuri vor fi înlocuite complet, iar pasajul va beneficia de:

- un nou sistem de iluminat;

- marcaje și indicatoare moderne;

- sisteme de avertizare în caz de incendiu;

- lucrări de consolidare și reparații majore.

Alte mari șantiere pregătite în Capitală

Reabilitarea Pasajul Lujerului face parte dintr-un program mai amplu al Administrației Străzilor București, care include și modernizarea Pasajul Bucur Obor, Podul Băneasa și Pasajul Victoriei.

Pentru Pasajul Bucur Obor, investiția estimată depășește 114 milioane de lei, iar lucrările ar urma să dureze 27 de luni. Podul Băneasa va intra și el în reabilitare, într-un proiect evaluat la aproape 22 milioane de lei.

În plus, autoritățile au anunțat că și Pasajul Victoriei, aflat într-o stare critică, va fi închis pentru lucrări ample de consolidare și modernizare.

Vești bune pentru locuitorii din Arad. Primăria Municipiului Arad a anunțat că, începând cu 1 august 2026, biletul pentru transportul public urban va costa doar 1 leu și va fi valabil timp de 24 de ore.

Măsura a fost aprobată de consilierii locali și face parte dintr-un plan prin care administrația își propune să încurajeze folosirea transportului în comun și să ofere tarife mai accesibile pentru arădeni.

Noile tarife pentru transportul public din Arad:
• Bilet urban valabil 24 de ore – 1 leu
• Abonament lunar – 20 lei
• Abonament săptămânal – 5 lei
• Trenuleț de agrement – 1 leu

Reprezentanții Primăriei spun că noile prețuri au fost gândite pentru a reduce traficul și pentru a face transportul public o alternativă mai atractivă pentru locuitori.

Iranul a transmis miercuri un nou avertisment privind accesul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol și gaze.

Oficialii de la Teheran susțin că tranzitul prin această zonă strategică „nu va mai fi ca înainte” și au început negocieri directe cu Oman pentru stabilirea unui nou mecanism de trecere.

Potrivit agenției EFE, autoritățile iraniene au confirmat că discuțiile cu Omanul sunt deja în desfășurare, cele două state fiind țări riverane ale strâmtorii.

În paralel, Iranul a admis că menține contacte indirecte cu Statele Unite, însă fără un acord concret în acest moment.

Totuși, surse diplomatice susțin că negocierile dintre Washington și Teheran s-au intensificat în ultimele zile, iar cele două părți încearcă să finalizeze un acord care ar putea reduce tensiunile din regiune.

Rusia și-a reluat, la rândul său, propunerea privind stocarea uraniului îmbogățit al Iranului, însă Teheranul spune că subiectul nuclear nu este discutat acum cu americanii.

În acest context, șeful negociatorilor iranieni, Mohamad Baqer Qalibaf, și ministrul de externe Abbas Araqchi se află în Qatar pentru discuții decisive.

Presa iraniană scrie că viitorul acord ar putea include redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, în timp ce dosarul nuclear ar urma să fie negociat separat, într-o etapă ulterioară.

Mii de români care obțin venituri din drepturi de autor sau activități independente ar putea fi obligați să folosească sistemul RO e-Factura începând cu 1 iunie 2026.

Noile reguli fiscale îi vizează pe freelanceri, jurnaliști, artiști, creatori de conținut, traducători și alte persoane care emit facturi pe baza CNP-ului.

Schimbările au fost introduse prin OUG 89/2025 și fac parte din procesul de digitalizare al relației dintre contribuabili și ANAF.

Concret, persoanele vizate vor trebui să transmită facturile electronic prin platforma RO e-Factura înainte ca documentele să ajungă la beneficiar sau angajator pentru efectuarea plății.

Printre cei afectați se numără colaboratorii din presă, scriitorii, fotografii, videografii, designerii, influencerii și toți cei care obțin venituri recurente din cesionarea drepturilor de autor sau alte activități economice independente.

În schimb, angajații care au exclusiv contract individual de muncă nu intră sub incidența noilor obligații.

Românii sunt tot mai dispuși să renunțe la cheltuieli de zi cu zi pentru a-și permite vacanțe în afara țării. Taie din ieșirile în oraș, cumpără mai atent și amână unele achiziții importante, însă când vine vorba despre călătorii, bugetele cresc de la an la an.

Doar în primele trei luni din 2026, turiștii români au cheltuit peste 2 miliarde de euro în străinătate, potrivit datelor Băncii Naționale.

Numai în martie, suma a ajuns la 760 de milioane de euro, cu 20% mai mult decât în aceeași lună din 2025. Per total, cheltuielile din afara țării au crescut cu 33% față de primul trimestru al anului trecut.

Tendința confirmă apetitul tot mai mare al românilor pentru vacanțe și city break-uri, chiar și într-un context economic marcat de incertitudini și conflicte internaționale.

În 2025, românii au lăsat peste 10 miliarde de euro în străinătate, aproape dublu față de perioada de dinaintea pandemiei.

Germania conduce clasamentul țărilor unde românii au cheltuit cei mai mulți bani, cu peste 1,26 miliarde de euro. Pe locurile următoare se află Italia, cu 1,13 miliarde de euro, și Spania, unde sumele cheltuite s-au apropiat de 630 de milioane de euro.

Franța rămâne și ea una dintre destinațiile preferate, cu peste 600 de milioane de euro cheltuite de turiștii români. Grecia și Bulgaria, favoritele sezonului estival, au atras fiecare peste 500 de milioane de euro.

În top se mai află Olanda, Marea Britanie, Turcia și Austria, semn că românii aleg tot mai diversificat destinațiile pentru vacanțe, shopping sau escapade de weekend.

Deși consumul intern încetinește, dorința de a călători pare să fie una dintre puținele cheltuieli la care românii nu sunt dispuși să renunțe

Economia României intră într-o perioadă de stagnare, iar efectele măsurilor de austeritate încep să fie resimțite tot mai puternic de populație.

Cele mai noi estimări ale Comisiei Europene arată că ritmul de creștere economică va încetini drastic, în timp ce inflația și costurile ridicate continuă să apese asupra nivelului de trai.

Potrivit prognozei publicate de Executivul european, economia României ar urma să avanseze modest în 2026, după un an 2025 marcat de creștere economică slabă și consum redus.

Bruxelles-ul avertizează că austeritatea, scumpirea energiei și inflația persistentă afectează direct veniturile populației și reduc puterea de cumpărare.

Comisia Europeană estimează că salariile și pensiile din sectorul public vor rămâne înghețate în următorii ani, în timp ce românii vor resimți tot mai puternic scăderea veniturilor reale.

Consumul intern, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, este așteptat să încetinească semnificativ.

Focarul de Ebola din Africa Centrală și de Est a pus din nou lumea medicală în alertă, după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat situația o urgență de sănătate publică de interes internațional.

Virusul a infectat deja sute de oameni în Uganda și Republica Democrată Congo, iar specialiștii avertizează că numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare.

Ceea ce îngrijorează cel mai mult autoritățile este faptul că actuala tulpină, Bundibugyo, este rară și nu există încă un vaccin aprobat care să ofere protecție împotriva ei. Până acum, cel puțin 88 de persoane au murit, iar rata de mortalitate rămâne ridicată.

Focarul a fost detectat la începutul lunii mai în Republica Democrată Congo și s-a extins rapid spre Uganda, inclusiv în capitala Kampala. Există temeri că virusul ar putea ajunge și în Kinshasa, unul dintre cele mai populate orașe din Africa.

Companiile din România mai au la dispoziție doar două săptămâni pentru depunerea situațiilor financiare aferente exercițiului financiar 2025, într-un context în care obligațiile de conformare devin tot mai complexe, iar modificările legislative din ultimul an generează un impact direct asupra raportării financiare, fiscalității și proceselor de resurse umane.

Nedepunerea situațiilor financiare în termenul legal poate atrage amenzi cuprinse între 300 și 4.500 de lei, în funcție de durata depășirii termenului, iar cazurile prelungite pot conduce inclusiv la declararea contribuabilului ca inactiv fiscal, cu efecte semnificative asupra activității companiei, inclusiv în relația cu partenerii comerciali și autoritățile fiscale.

Începând cu exercițiul financiar 2025, situațiile financiare și raportările contabile se depun exclusiv în format electronic, iar noile praguri de clasificare a entităților, actualizate în linie cu Directiva UE 2023/2775, pot modifica obligațiile de raportare pentru numeroase companii.

Totodată, sezonul de închidere financiară din acest an aduce în atenția companiilor subiecte precum ajustările de TVA și de prețuri de transfer, recuperarea pierderilor fiscale, verificările privind capitalurile proprii, implementarea REGES-ONLINE și pregătirea pentru noile cerințe europene privind transparența salarială.

Închiderea financiară: accent pe verificări, inventariere și clasificarea corectă a entităților

Procesul de închidere financiară pentru 2025 presupune mai mult decât întocmirea bilanțului contabil. Companiile trebuie să finalizeze inventarierea patrimoniului, să efectueze reconcilierea soldurilor, să analizeze ajustările și provizioanele și să revizuiască politicile contabile și tratamentele aplicate.

Noile măsuri fiscale introduc și restricții suplimentare pentru societățile care înregistrează activ net contabil sub jumătate din capitalul social, inclusiv limitări privind distribuirea dividendelor și rambursarea împrumuturilor către acționari sau asociați până la reconstituirea capitalului propriu.

Ajustările fiscale și TVA rămân zone de risc pentru companii

În zona fiscală, ajustările de TVA rezultate în urma inventarierii anuale, tratamentul creanțelor neîncasate și implicațiile ajustărilor de prețuri de transfer continuă să reprezinte principalele zone de risc pentru contribuabili.

În același timp, companiile trebuie să finalizeze corect calculul impozitului pe profit, inclusiv verificarea deductibilității cheltuielilor sociale, de protocol sau a ajustărilor pentru depreciere.

Anul fiscal 2025 este ultimul an de aplicare a facilităților prevăzute de OUG 153/2020 privind bonificațiile pentru menținerea sau creșterea capitalurilor proprii.

REGES-ONLINE și controalele ITM schimbă agenda departamentelor de HR

În zona HR & Payroll, după finalizarea procesului de migrare la REGES‑ONLINE la 31 decembrie 2025, atenția angajatorilor se mută de la aspectele tehnice ale tranziției către conformitatea operațională și calitatea datelor raportate, în acord cu prevederile HG nr. 295/2025 și ale Ordinului nr. 1107/2025.

Pentru multe organizații, acest nou cadru presupune verificarea și corectarea informațiilor existente în registru, precum și alinierea proceselor interne de HR și Payroll la cerințele actuale de raportare și administrare a datelor privind salariații și contractele individuale de muncă.

În paralel, intensificarea controalelor ITM aduce un accent sporit pe evidența timpului de muncă, completarea și transmiterea corectă a datelor în REGES‑ONLINE, precum și pe conformitatea dosarelor de personal, dincolo de simpla existență a raportărilor.

Transparența salarială devine un proiect strategic pentru companii

Directiva europeană privind transparența salarială, care trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, intră într-o etapă decisivă și pentru companiile din România, după publicarea proiectului legislativ național în consultare publică la finalul lunii martie 2026.

Noile reguli vor avea impact asupra tuturor angajatorilor, indiferent de dimensiune, și vor schimba fundamental modul în care organizațiile stabilesc, documentează și comunică politicile de remunerare. Printre obligațiile vizate se numără transparența grilelor salariale, accesul angajaților la informații privind criteriile de salarizare și promovare, precum și raportarea diferențelor salariale între femei și bărbați.

În plus, companiile vor trebui să demonstreze că politicile de compensare sunt bazate pe criterii obiective și neutre din perspectiva genului, iar organizațiile care înregistrează diferențe salariale semnificative vor putea fi obligate să implementeze măsuri corective și planuri de acțiune.

Termenul de 2 iunie impune o rigoare sporită. Recomandăm companiilor să prioritizeze în această perioadă auditul intern și reconcilierea datelor, asigurându-se astfel că situațiile financiare pentru 2025 reflectă corect realitatea economică și respectă noile cerințe de raportare.