Jason Miller, consilierul și lobbyistul care a făcut parte din echipele ce l-au dus pe Donald Trump la Casa Albă în 2016 și 2024, a venit în România la mijlocul lunii mai cu o agendă precisă. Potrivit informațiilor NewsCenter, acesta a promovat două proiecte energetice americane. Unul dintre ele vizează importul de gaze naturale lichefiate (LNG) din Statele Unite printr-un gazoduct denumit „Coridorul Vertical”, care ar urma să lege Grecia de Ungaria și Ucraina, traversând și România.

În același timp, în registrele Departamentului de Justiție al SUA apar înregistrate două contracte de lobbying cu o valoare totală de peste un milion de dolari, angajate de coaliția de firme private românești RASAI din Sântana de Mureș. Obiectivul declarat al acesteia este exact același: promovarea la Washington a proiectului gazoductului prin care SUA intenționează să exporte gaze lichefiate în Europa de Est.

România ar urma să contribuie, prin Transgaz, la construirea infrastructurii de pe teritoriul românesc, iar statul român să cumpere gaze lichefiate prin companiile sale, în special prin Romgaz.

Jason Miller face parte din același cerc MAGA ca Matt Schlapp, președintele American Conservative Union. Schlapp este asociat cu contractul de lobby de 75.000 de dolari pe lună semnat de Putala Strategies cu coaliția de firme românești RASAI. Nici Jason Miller, nici CIS Gaz SRL — principala companie din RASAI — nu au răspuns întrebărilor NewsCenter privind o posibilă legătură între vizita acestuia în România și proiectul gazoductului.

Proiectele pe care le promova Miller în fața oficialilor români erau două. Primul: gazoductul prin care SUA vrea să exporte gaze naturale lichefiate (LNG) din Grecia în România, Ungaria și Austria, prin infrastructura numită Coridorul Vertical (Vertical Corridor Initiative). Al doilea: centrala nucleară cu microreactoare SMR de la Doicești, județul Dâmbovița, un proiect de 5–6 miliarde de dolari în care compania americană NuScale Power este partener tehnologic al Nuclearelectrica.

George Simion a ieșit de la consultările de la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern cu o revendicare maximală: AUR vrea mandatul de premier și spune că nu mai poate fi ignorată „jumătatea de România” care îl susține.

Liderul AUR a afirmat că partidul său își asumă „scoaterea României din criză”, că vrea „să lase deoparte divergențele” și să fie „parte a soluțiilor”. A invocat și posibilitatea alegerilor anticipate, dacă partidele nu ajung la un acord pentru formarea unui guvern.

Formularea politică este puternică. Dar cifrele o contrazic.

Pentru că „jumătatea de România” nu apare nici în rezultatul AUR de la alegerile parlamentare din 2024, nici în voturile obținute de George Simion la prezidențialele din 2025, nici în cel mai recent sondaj de opinie. Apare doar în retorică.

AUR, la parlamentarele din 2024: 18% din voturi, sub 10% din electorat

La alegerile parlamentare din 2024, AUR a obținut 1.665.143 de voturi la Camera Deputaților, adică 18,01% din voturile valabil exprimate, și 1.694.705 voturi la Senat, adică 18,30%. Acestea sunt rezultatele finale anunțate de Biroul Electoral Central.

Dar procentul de 18% nu înseamnă 18% din România. Și cu atât mai puțin jumătate din România.

Raportat la aproximativ 18 milioane de alegători înscriși, votul AUR de la parlamentare înseamnă:

Reper	Voturi AUR	Procent din electorat
Camera Deputaților	1.665.143	aprox. 9,25%
Senat	1.694.705	aprox. 9,41%

Raportat la populația rezidentă a României, de circa 19 milioane de persoane, scorul real coboară sub 9%.

Așadar, la parlamentarele din 2024, AUR nu a fost votat de „jumătate de România”, ci de mai puțin de o zecime din electoratul înscris.

George Simion, la prezidențiale: cel mai bun rezultat tot nu ajunge la o treime din electorat

La alegerile prezidențiale din 2025, George Simion a avut un scor mult mai mare decât AUR la parlamentare. În primul tur, a obținut 3.862.761 de voturi, adică 40,96% din voturile valabil exprimate. Prezența la urne a fost de 9.571.899 de alegători, adică 53,19% din electorat.

În turul al doilea, Simion a obținut 5.339.053 de voturi, adică 46,4%, în timp ce Nicușor Dan a câștigat cu 6.168.642 de voturi, potrivit rezultatelor finale BEC. La urne s-au prezentat 11.641.999 de alegători.

Calculul raportat la electorat arată însă altceva:

Scrutin	Voturi George Simion	Procent oficial din voturile valabil exprimate	Procent din electoratul înscris
Prezidențiale 2025, turul I	3.862.761	40,96%	aprox. 21,5%
Prezidențiale 2025, turul II	5.339.053	46,4%	aprox. 29,7%

Aici este diferența esențială: 46,4% nu înseamnă aproape jumătate din România. Înseamnă aproape jumătate din voturile valabil exprimate în turul al doilea.

În cel mai bun rezultat electoral al său, George Simion a fost votat de aproximativ 30% din electoratul înscris. Este un scor mare. Este un scor politic relevant. Dar nu este „jumătate de popor”.

00:00 Introducere

00:20 Personajul Hubert Thuma. De la administrație discretă la liderul opoziției interne în PNL

01:16 Culisele ascensiunii lui Florin Câțu. Rolul lui Hubert Thuma în intimidarea filialelor

02:35 Relația dintre Hubert Thuma și președintele Iohannis

04:10 Enigma Cătălin Predoiu. Cum supraviețuiește în toate guvernele din 2007 până azi?

05:43 Intervențiile lui Iohannis pentru listele PNL. „Cererile” pentru Ciucă și Predoiu

06:59 Predoiu la Ministerul Justiției. Rezultatele din epoca Băsescu vs. legislația din 2022

07:45 Declarațiile lui Predoiu post-moțiune. În răspăr cu decizia oficială a PNL

09:15 Reforma serviciilor secrete. Necesitatea controlului civil real și interdicțiile legale

10:52 De ce a eșuat strategia lui Predoiu de a deveni premier

12:01 Unificarea dreptei. Procesul de comasare prin absorbție a partidului Forța Dreptei de către PNL

12:41 Necesitatea unui nou Congres PNL sub conducerea lui Ilie Bolojan

13:58 Perspectivele lui Ilie Bolojan pentru alegerile prezidențiale din 2030

15:40 Istoria rupturii de Iohannis. Opoziția la readucerea PSD la putere

16:22 Culisele votului pentru validarea protocolului cu PSD

17:40 Forța Dreptei astăzi. Reprezentare locală, primari și consilieri

18:13 Recunoașterea greșelilor politice. Cazul fostului primar Anghel din Baia Mare

19:25 Critica ideii de „premier tehnocrat” și riscul continuării influenței PSD

20:12 Singura șansă de reabilitare a lui Nicușor Dan în fața electoratului dezamăgit

21:13 Concluzii

Cel puțin de la începutul anului, ziua de vineri nu pare să fie zi lucrătoare pentru cei 100 de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Am analizat, de la începutul anului și până la vacanța judecătorească din iulie, câte dosare a judecat instanța supremă în zilele de vineri. Această statistică ridică serioase semne de întrebare privind repartizarea aleatorie a dosarelor la ÎCCJ.

Sigur, există complete de permanență, însă programarea ședințelor de judecată pare să evite zilele de vineri.

65% dintre zilele de vineri de la începutul anului au fost fără activitate pentru judecătorii ÎCCJ.

Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a semnat în luna aprilie a acestui an ordinul 731/29 aprilie 2026 prin care a inclus două sporuri de câte 25% în salariul de bază al managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele Tribunalelor şi parchetul Înaltei Curţi, scrie G4Media.

Majorarea salarială operează de la data de 12 aprilie 2026. Managerii economici ajung astfel la salarii de bază de peste 25.000 de lei pe lună.

Majorarea salarială provine din reconstrucţia salariului de bază şi din aplicarea majorărilor succesive prevăzute de actele normative din perioada de referinţă.

Numărul total al beneficiarilor este de 58 de manageri economici ai compartimentelor economico-financiare şi administrative din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

00:00:00 – Introducere

00:02:08 – Bilanțul celor doi ani

00:03:06 – Ce înseamnă un spital "altfel"

00:05:11 – Secția de Radioterapie și parteneriate internaționale

00:06:31 – Planuri pentru transplantul de celule stem

00:08:12 – Experiența pacientului

00:09:25 – Provocări cu autoritățile și blocarea posturilor

00:15:13 – Rolul Asociației și deficiențele legislației

00:19:30 – Relația cu Oana Gheorghiu și politica

00:25:21 – Răspuns la atacurile politice, despre controlul de la Ministerul de la Finanțe

00:31:43 – Ce urmează? A doua clădire

00:34:40 – Transparență și controale

00:37:15 – "Tango-ul" încrederii

00:39:30 – Cum se poate dona

00:41:36 – Concluzie

Solicitanţii eligibili pot fi scutiţi de cerinţele privind rezidenţa în Rusia, de testele de istorie şi de educaţie civică şi nu sunt obligaţi să demonstreze cunoaşterea limbii ruse.

Reprezentanţii ruşi care controlează teritoriul încă din anii 1990 se bazează în mare măsură pe sprijinul Moscovei şi au solicitat ajutorul Rusiei în trecut.

Moscova a folosit de mult timp mecanisme de eliberare a paşapoartelor pentru a-şi exercita influenţa asupra populaţiei din teritoriile ocupate şi din regiunile controlate de reprezentanţii ruşi.

Astăzi, 14 mai, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde EUR, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.

Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ.

Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

Cuprins

Dosarul Bancorex. Cum a fost devalizată cea mai mare bancă a României

1. Ce a fost Bancorex și de ce era atât de importantă

Rolul băncii în economia României postcomuniste.

2. România anilor 90: începutul tranziției și vidul de control

Haos economic, privatizări și apariția noilor centre de putere.

3. Cum funcționa mecanismul de devalizare

Credite neperformante, firme-fantomă și garanții supraevaluate.

4. Spatele politic și influența din culise

Relațiile dintre bancă, oameni de afaceri și puterea politică.

5. Rețelele de interese și conexiunile cu fostele structuri

Persoane influente, protecție instituțională și lipsa intervenției.

6. Companiile și afacerile finanțate controversat

Exemple de împrumuturi acordate preferențial.

7. Avertismentele ignorate

Controale interne, rapoarte oficiale și sesizările Curții de Conturi.

8. Prăbușirea Bancorex

Momentul în care banca nu mai putea fi salvată fără intervenția statului.

9. Cine a plătit nota de plată

Transferul pierderilor către bugetul public și costurile pentru populație.

10. Fuziunea cu Banca Comercială Română și dispariția Bancorex

Separarea activelor bune de cele toxice.

11. Anchetele penale și procesele

Dosare, acuzații, condamnări și cazuri prescrise.

12. Rolul presei în documentarea scandalului

Investigațiile jurnalistice și dezvăluirile din anii 90–2000.

13. Bancorex ca simbol al tranziției românești

De ce cazul este considerat una dintre cele mai mari fraude financiare din România.

14. Întrebările rămase fără răspuns

Responsabilități, recuperarea prejudiciilor și moștenirea cazului.

Un raport privind eficienţa administraţiei publice centrale şi locale publicat, vineri, de Guvern, arată că, în anul 2024, cheltuielile de personal s-au ridicat la 164,6 mld lei, reprezentând 9,3% din PIB, comparativ cu 8,3% în 2023, bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat. Deşi ponderea cheltuielilor de personal nu a fost la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, se observă o tendinţă de creştere din nou. ”Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă”, este concluzia raportului.