u/OffaThatThang

Forțele ucrainene au avariat trei dintre cele șase centre de date ale Yandex în urma unei serii de atacuri cu drone, perturbând serviciile companiei în R*zia și în alte câteva țări, inclusiv în Serbia. Cel mai recent atac a vizat o unitate din apropierea orașului Vladimir, după lovituri asupra unor centre din regiunea Riazan și din Kaluga. Yandex Cloud a avertizat că infrastructura sa rămasă este instabilă și funcționează în regim de urgență.

R*zia ia în considerare amplasarea unor centre de date în țări prietene, inclusiv Belarus și Kazahstan, relatează RBC, citând trei surse. Grupul de lucru guvernamental analizează utilizarea unor facilități din străinătate pentru a beneficia de energie electrică mai ieftină, pentru a-și extinde mai rapid capacitatea de calcul și, eventual, pentru a obține echipamente vizate de sancțiuni. Totuși, reglementările rusești privind localizarea datelor limitează în prezent acest plan, iar oficialii discută despre modificarea normelor în vigoare.

Clasamentul centrelor de date (după capacitatea nominală):

• Moscow III (Udomlya), operat de Rostelecom, cu o capacitate nominală de 80 MW.
• IXcellerate Moscow One, operat de IXcellerate, cu o capacitate nominală de 63 MW.
• Yandex Kaluga, operat de Yandex, cu o capacitate nominală de 63 MW — lovit pe 9 octombrie, oprire parțială.
• RTK Biryulyovo, operat de Rostelecom, cu o capacitate nominală de 55 MW.
• Yandex Sasovo, operat de Yandex, cu o capacitate nominală de 53 MW — lovit pe 8 octombrie, oprire completă.
• Moscow IV (Fedosino), operat de Rostelecom, cu o capacitate nominală de 40 MW.
• Yandex Vladimir, operat de Yandex, cu o capacitate nominală de 40 MW — lovit pe 11 octombrie, oprire completă.
• MTS Moscow-2, operat de MTS, cu o capacitate nominală de 32 MW.
• Sber Skolkovo, operat de Sberbank, cu o capacitate nominală de 31,2 MW.
• OST / NORD, operat de DataLine, cu o capacitate nominală de 27 MW.
• Avantage, operat de MTS, cu o capacitate nominală de 25 MW.
• Selectel Orlovsky, operat de Selectel, cu o capacitate nominală de 25 MW.
• MMTS-9, operat de Rostelecom/TSV, cu o capacitate nominală de 25 MW.
• Sber Yuzhny Port, operat de Sberbank, cu o capacitate nominală de 22 MW.
• Yandex Mytishchi, operat de Yandex, cu o capacitate nominală de 20 MW.
• Yandex Ivanteevka, operat de Yandex, cu o capacitate nominală de 20 MW.

Întrebat de jurnalista Sabina Fati despre o întâlnire controversată, președintele Nicușor Dan a declarat că nu vede nicio problemă în faptul că Florin-Lazăr Vlădică (șeful informațiilor de la Cotroceni) a stat la masă cu un grup eterogen: Sorin Grindeanu, Adrian Thiess - strategul din spatele lui Călin Georgescu, cu legături în zona AUR și MAGA - și Adrian Gheorghe Rafael, persoană aflată sub urmărire generală.

CE FACEM CU DEMOCRAȚIA DE TIP MYKONOS - YouTube

Alin Stoica și Alexandru Dimitriu ne-arată săptămâna asta cum avem o țară în care politicienii, afaceriștii și oamenii din justiție sunt parte a unei mari famiglii și zboară numai cu jetul privat.

00:00 Trailer

01:11 Ce ne facem cu democrația de tip Mykonos?

03:27 Familia tradițională, cu amantă inclusă

05:04 Ne băgăm în viața lor privată sau nu?

06:25 Ponta, monumentul de onestitate

07:35 De ce iei un judecător CCR cu tine în vacanță

11:40 Banii CCIR sunt banii noștri

13:20 Ne rugăm să intre hackerii, că statul tace

16:26 Cadoul de 40 de hectare în Sectorul 1

20:03 Cine e, de fapt, domnul Deliorga

21:33 CSM se duce să învețe drepturile omului

22:30 Lecția de la Erdogan

25:55 Judecătorul român blocat la Curtea Europeană

29:21 Ce poate și ce nu poate un guvern demis

32:39 Hotărârile suspendate și tinerii fără bani

34:19 PSD și AUR ies la teatru împreună

36:15 Le-au dat TVR-ul pe mână

38:55 Ministerul Adevărului

40:51 Legea drapelului: pupi sau plătești

43:38 Amendă de 10.000 de lei

45:07 Patriot sau naționalist: care e diferența

49:29 Tipul cu mustăcioară

54:13 De ce urăsc extremiștii Uniunea Europeană

55:07 Înapoi la justiție: de ce am atacat legea Fritz

58:01 O să ajungem ca la Kim Ir Sen

58:58 Credința ca marketing

Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, LIVE la Romania Paradoxală, cu Mihai Tatulici - YouTube

Și totuși, nu avem capacitate suficientă de stocare a energiei

>!România Paradoxală!<

România și redesenarea hărților energetice / Răzvan Nicolescu - expert, fost ministru al Energiei - YouTube

0:00 Introducere

6:10 Avem o criză energetică. Care sunt erorile strategice care ne-au adus aici?

9:30 Oamenii care decid nu au viziune și competență. Problema investițiilor neterminate

13:03 Incompetență sau rea-voință? Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă au rămas la nivel de discuție de zeci de ani

18:14 România și Franța sunt singurele țări care au fabrici de baterii. Și totuși, nu avem spațiu de stocare al energiei

23:24 350.000 de români și-au luat soarta în propriile mâini. Societatea a reacționat mult prea rapid și nu avem spațiu de stocare și rețelele necesare

39:04 80% dintre angajații Statului în Energie nu au ce să caute în pozițiile pe care le ocupă. Statul confiscă, aproape integral, profitul companiilor din Energie

40:39 PPC a luat o companie care avea valoare de piață de 300 de milioane și a adus-o la o valoare de piață de 15 miliarde. Cum?

45:14 Care sunt cele 3 butoane pe care ai putea apăsa pentru a face din cele 16 miliarde de la UE un sistem energetic funcțional?

51:26 Ce înseamnă conductele NATO și Coridorul Vertical? Unde e România pe acest Coridor Vertical?

55:44 România are companii de stat cu potențial de internaționalizare. Care sunt acestea?

58:36 La Marea Neagră se întâmplă niște modificări geo-politice. Se schimbă locul României pe hartă?

1:03:58 Noi, europenii, avem o problemă de competitivitate în privința prețului energiei. Judecăm ecuația energetică doctrinar.

Securitatea României nu începe la Prut, ci începe la Nistru.

1.5 milioane de lei au cheltuit Consiliul Județean Ilfov și primăriile din județ, în 2025 și 2026, pentru ziare tipărite în care își laudă realizările

Consiliul Județean Ilfov, instituțiile din subordine și mai multe primării din județ au alocat, în anii 2025 și 2026, aproximativ 1.5 milioane de lei din fonduri publice pentru achiziționarea și tipărirea unor ziare locale destinate promovării activităților și mesajelor politice ale administrației locale.

Publicațiile finanțate din bugete locale, precum „Jurnalul de Ilfov”, „Actualitatea Sud” și „Viitorul Ilfovean”, conțin exclusiv articole laudative și comunicate oficiale, însă înregistrează un impact redus și o vizibilitate minimă în mediul online.

Firmele și asociațiile care editează aceste ziare cumulează contracte publice de ordinul sutelor de mii de euro de la administrațiile locale și își diversifică frecvent activitățile spre lucrări de construcții, reparații sau consultanță energetică, având în paralel conexiuni și servicii de promovare prestate pentru partidele politice.

Practica achiziționării de spațiu tipărit și de servicii de promovare în presa locală pe bani publici este răspândită și la nivelul altor primării și consilii județene din țară, unde sumele totale cheltuite prin achiziții directe pentru publicitate și ziare depășesc zeci de milioane de lei.

Alba – Ion Dumitrel – PNL

Arad – Iustin Cionca-Arghir – PNL

Argeș – Ion Mînzînă – PSD

Bacău – Cristina Breahnă-Pravăț – PSD

Bihor – Mircea Mălan – PNL

Bistrița-Năsăud – Emil Radu Moldovan – PSD

Botoșani – Valeriu Iftime – PNL

Brașov – Adrian-Ioan Veștea – PNL

Brăila – Francisk Chiriac – PSD

Buzău – Marcel Ciolacu – PSD

Caraș-Severin – Silviu Hurduzeu – PSD

Călărași – Vasile Iliuță – PSD

Cluj – Alin Tișe – PNL

Constanța – Florin Mitroi – PNL

Covasna – Tamás Sándor – UDMR

Dâmbovița – Corneliu Ștefan – PSD

Dolj – Cosmin Vasile – PSD

Galați – Costel Fotea – PSD

Giurgiu – Toma-Florin Petcu – PNL

Gorj – Cosmin-Mihai Popescu – PSD

Harghita – Bíró Barna-Botond – UDMR

Hunedoara – Laurențiu Nistor – PSD

Ialomița – Marian Pavel – PSD

Iași – Costel Alexe – PNL

Ilfov – Hubert Thuma – PNL

Maramureș – Gabriel Valer Zetea – PSD

Mehedinți – Aladin Georgescu – PSD

Mureș – Péter Ferenc – UDMR

Neamț – Daniel Vasilică Harpa – PSD

Olt – Marius Oprescu – PSD

Prahova – Virgiliu Nanu – PSD

Satu Mare – Csaba Pataki – UDMR

Sălaj – Dinu Iancu Sălăjanu – PNL

Sibiu – Daniela Cîmpean – PNL

Suceava – Gheorghe Șoldan – PSD

Teleorman – Adrian-Ionuț Gâdea – PSD

Timiș – Alfred Simonis – PSD

Tulcea – Horia Teodorescu – PSD

Vaslui – Ciprian-Ionuț Trifan – PSD

Vâlcea – Constantin Rădulescu – PSD

Vrancea – Nicușor Halici – PSD

PSD 25, PNL 12, UDMR 4

Până la a ajunge să votezi la alegerile parlamentare, adică în legislativul național, prima dată sunt organizate alegerile locale, adică pentru legislativul local, astfel puse din 1992, de când s-au organizat primele alegeri locale, cu ce scop și ce intenție?

Rezultatul alegerilor locale ajunge să determine o pondere de 50-60% din rezultatul alegerilor parlamentare. Prin mobilizarea electoratului, acele partide care obțin funcțiile de primar și președinte CJ / majorități în consiliile locale și județene au acces direct la comunități și pot mobiliza mai ușor electoratul în campaniile ulterioare.

Alegerile parlamentare sunt fundamentale deoarece Parlamentul legiferează și învestește Guvernul, însă fără o bază solidă de primari și aleși locali, partidelor le este mult mai dificil să obțină scoruri ridicate la nivel național.

Alegerile din 2028 sau anticipate: Cel mai critic moment. Răspunsul la întrebarea: Eu cu cine votez? - YouTube

Sursa poză Alegeri locale în România, 2024 - Wikipedia