u/Mitu_066

TW

I am scared I become a monster.Because of what happened.I have disgusting thoughts.Of course I will never harm someone..I would rather hurt myself.Again, this can be very triggering..I think I have pocd( is an ocd theme- I am scared I will harm kids and I am very disgusted by these thoughts.I don't want to have them) ..Is anyone goibg through the same thing?I feel like I have this disgusting secret and I should isolate myself.I want to protect kids.I don't know if I can tell someone else besides my therapist.I am scared I am the ..real thing.Again..I will never hurt anyone.I don't know how I am supposed to have a relationship..and sometimes I feel gross in any relationship.I feel like I don't deserve anything.

Plus I only think about sex but I never had it.I never had a true relationship.Plus I was touched by women and I am scared this changed my orientation( I know , is really stupid to think that.But this is what this world tells me).I am a coward.I am scared of everything

I don't know if I should post here.I don't know if it counts.I remember a few months ago that I was I touched by a woman.Idk if it really counts.But when I see videos about teachers or parents teaching them safe touches and bad ones..I don't think what happened to me was ok.I was very little.And then another woman..the mother of a kid who bullied me saw me in a store and talked with me touching my butt..And another time some stranger asking me for nudes.He was 18 I think and I lied I was 14.But I was 10.Now I know what that guy did was bas but I am confused abt the women who touched me

Earlier I asked something about attraction to men.I shouldn't had posted here.I don't know what I am but I know how isolating it is to like women.I am sorry.I understand I offended people and I apologize

Toti ajungem acolo, stiu.Uneori mai am atacuri de panica cand ma gandesc ca nu ai cum sa scapi de asta.Ce va face sa va simtiti mai bine? Sau stiti oameni care au trecut peste aceasta frica.Efectiv am abia 20 de ani si sunt sanatoasa( din cate stiu) .Chiar nu am motive sa ma gandesc la asta acum.Imi e teama doar ca o sa mor tanara si fara sa apuc sa fac ce vreau

TW

Extreme fear of death.Thinking what will happen after.I am not really religious but I believe in something.I feel like I don't live like I am supposed to.I have tons of regrets.What scares me is the fact that I will lose everyone I love and I cried like it happened.I think it can also be ocd.Is a paralyzing fear.Also I think is grief.I miss my grandma and granpa.I usually avoid my emotions. Now it feels like it all exploded.I cried a lot.What helps you feel better? At peace? I pray that death is peaceful and I hope it was for them too.

TW

Ma tot gandesc la asta de ceva timp.Ma simt destul de naspa , extrem de anxioasa cam de 2 saptamani.Ma gandesc zilnic.Este extrem de obositor.E normal sa iti fie teama dar nu cred ca e ok sa te simti paralizat de aceasta frica.Nu stiu ce s-a intamplat de este asa rau.Stau si plang ..ma gandesc la persoanele pe care o sa le pierd..daca o sa mor cu regrete si daca o sa mor tanara..E oribil.Imi e frica sa dorm.Imi fac tot felul de scenarii.E nasol ca nimeni nu poate scapa de asta si toti ajungem acolo si e atat de deprimant.Ma gandesc la persoanele pe care le-am pierdut si imi e asa greu sa ma gandesc la cum au murit.Plang de parca am pierdut tot deja(poate sa fie din cauza doliului care nu a fost procesat la timp?)Nu stiu de ce.Sunt ok , sanatoasa(sper).Dar anxietatea asta nu dispare .Nu stiu daca cred in Dumnezeu dar sper ca este ceva acolo.Sper sa fac aproape tot ce imi doresc.Sa nu mai am atatea frici.Pentru ca asta nu e viata daca stai asa- nu o mai traiesti.Si eu simt ca am trait doar cu griji pana acum( am 20 de ani)

Ce va face sa va simtiti ok? Pe moment? Exista o tehnica? Ajuta orice( nu imi permit inca terapie si stiu ca e cea mai eficienta.Am nevoie de niste sfaturi pentru moment)

Imi este teama sa am o relatie de orice fel.Mi se pare cel mai complicat lucru.Cred ca am un atasament evitant si nu stiu cum sa repar asta.Am fost la multe terapeute dar sincer nu m-au ajutat.Ultima terapeuta la care am fost a zis niste lucruri oribile.Pe scurt eu acum ceva timp am realizat ca am fost atinsa intr-un mod ciudat de o femeie atunci cand eram mica.Mi-a zis ca din cauza asta pot avea niste ,,impulsuri"..pe scurt zicea ca femeia care mi-a facut rau a fost lesbiana si vb de parca lesbienele sunt abuzive .Si eu sunt lesbiana si m-a facut sa ma simt oribil sincer.Imi e teama ca sunt asa din cauza traumei( stiu ca nu e adevarat) dar asa ma simt.I -am zis teama ca o sa fiu din abuzata si efectiv a zis ca daca se intampla ceva sa spun ca imi plac barbatii😃.Lucru care nu prea are sens.Am ramas asa dezamagita si imi e greu sa mai am incredere in oricine

I know about a kid who was SA by another minor.That minor was also a bit younger than me.I was 16 when the kid told me that .I didn't help.I stayed near knowing what he did.I am so sorry.I started to have terrible thoughts- and I left her in danger.I told therapists, some adults- and they told me it was not my fault.But I didn't help.I don't know if she told her parents- I really hope she did.I feel like I left her in danger, she trusted me.I feel like I did something so wrong.I can't imagine her pain, or of her parents .I feel stuck in the past: thinking what I could have done, the trauma that is left because is something so traumatic.I wish I could talk to her now but I am scared I will trigger her , upset her..and same to her parents.And I don't know if I should go to the police- I think is their decision.I literally don't know what is right now.I want to help- not to do that just because of regret.Any advice?

My biggest regret is the fact that I stayed and thought how traumatic it was , etc, instead of helping.

TW: SA

I found out my therapist is homophobic.I told her I was SA and I talked abt my fear that it will happen again.I am scared a woman will hurt me again.I am bisexual - I never told her , but after I told her about my fear - she told me if it will happen again I should tell that woman I am attracted to men.( she never asked what sexuality I have) .And it doesn't even work like that!! She told how that abuser was a lesbian and that the world has gone mad.And it may be true ..but predators do things just to feel power..is not always abt attraction( is sick).She talked like lesbians can't control themselves and how they are abusers , pre\*ators.And she told me how I can have some se\*ual impulses( I think she meant attraction to womwn ) 🫩

I think is very bad.I can't belive that in 2026 a therapist can say things like this .Plus that she asked questions abt my assault and she saw me I was defensive and continued.She talked like she knew better what happened than me.Should I report her??

I feel so gross and disgusted and confused

I am scared I am bi just because I was SA by a woman.

Sunt atat de furioasa .Azi am aflat ca terapeuta mea este homofoba.Nu i-am zis ca sunt- s-a ajuns pur si simplu la discutia asta.Am fost abuzata de o femeie cand eram mai mica- si a zis ca asta ma face sa am niste porniri( si cred ca se refera la faptul ca devin lesbiana) .Cea mai mare prostie.Si stiu ca nu este adevarat.Spunea de femei care au asemenea ,,porniri" .Deci efectiv spunea ca femeile queer agreseaza alte femei asa cand le vine🫩

Deci nu imi vine sa cred un terapeut poate sa aiba o asemenea gandire.Nu ma asteptam.Sunt dezamagita maxim.Am schimbat atatea terapeute- cam aproape toate au fost asa

TW

So 2 months ago I realised I was touched in a wrong way by a woman.Now I am starting to feel disgust towards women- and I am scared to trust one ( I never felt like that before..I always felt safer with a woman than with a man).Is so confusing .I still don't know if it counts as SA

M-am simtit depresiva toata viata.Nu vreau sa para ca ma plang.Chiar nu stiu ce sa mai fac.Nu as vrea sa ma apuc sa iau pastile( normal , o sa discut asta cu terapeuta mea) .M-am simtit asa de cand eram copil.Si sincer m-am obisnuit.Vreau sa devin mai buna ..Dar parca orice fac nu e destul.Tot am sentimentul ala de gol si tristete care nu dispare orice as face.Ma gandesc ca poate sa fie si din cauza traumelor..dar nu e o scuza.Am facut greseli, iar depresia mea nu scuza asta.Nici traunele.Ma simt in urma..ma simt slaba si ca o lasa.Nu vreau sa ajung la o varsta si sa regret ca nu m-am bucurat de tinerete.Aud colegi mai mari care zic ca acum e timpul sa te distrezi etc.Ma simt secata de energie tot timpul.Ma distrez pe moment apoi tot revine starea asta.Ma simt in urma.Nu am avut relatie.Si imi doresc .Dar cand cineva se apropie prea mult imi vine sa fug( orice fel de relatie) .E greu de explicat.Am realizat ca un adult mi-a facut ceva ce nu a fost ok cand eram super mica si cred ca din cauza aata vin aceste probleme.Este foarte derutant si ma simt scarbita.Imi e teama ca o sa ajung ca persoana aia si o sa ranesc pers vulnerabile.E cea mai mare teama

TW

Am fost atinsa intr-un mod ciudat de o femeie cand eram mica.Nu consider chestia asta grava ...dar incep sa simt un dezgust fata de mine.Am realizat chestia asta dupa ani intregi .Mereu am avut un sentiment de ,,gol" , si in copilarie- poate sa fie de la chestia asta?

Imi este teama .Nu pot sa am incredere in nimeni total.Si bine ..se poate spune ca asta e bine.Dar sincer nu e .Nu pot exprima ce simt.Mereu cand incep sa devin mai apropiata cu cineva imi vine sa fug( sunt avoidant cred).Si urasc chestia asta.Am realizat ca mi s-a intamplat ceva putin traumatizant si acum imi e teama sa am incredere si in femei( sunt bisexuala).Nu inteleg nimic din ce simt si cand ma gandesc la orice tip de intimitate imi este scarba.Cand vorbesc cu cineva mai mult timp se simte sufocant la un moment dat.Imi sabotez singura relatiile( de orice fel) si nu stiu ce sa fac.Plus ca eu nu am avut relatie si ma simt foarte in urma fata de cei de varsta mea

Parca imi place sa sufar.Imi e teama ca tot o sa gresesc.Am facut destul de multe greseli si vreau sa devin mai buna.Si in acelasi timp simt ca nu merit sa fiu mai bine.Tot eu imi doresc sa am pe cineva( prieten , iubit/iubita) dar tot eu fug ..

TW

I don't know if it counts.A woman caressed me in a strange way on my chest and stomach. I think I was very young. I remembered after many years. I don't know. Especially because it was a woman. It doesn't feel valid. It could have been worse. I feel disgusting.

​

​

​

Simt ca nu mai pot.Imi e greu sa procesez chestii dureroase care mi s-au intamplat .Nu vreau sa par ca ma plang-am realizat niste chestii dureroase despre copilaria mea .Si parca m-a lovit ceva .Am perioade in care sunt ca un robot - de cele mai multe ori-apoi ma loveste o durere insuportabila.Si problema mea cea mai mare este ca mereu m-am gandit ca lasa ca trece- nu mai pot .Am o terapeuta si abia astept sa merg la ea dar trebuie sa termin cu sesiunea asta care parca nu mai trece

Cand era mica am fost atinsa intr-un mod nepotrivit de o femeie .Nu se simte valid .Dupa multi ani am realizat ce mi s-a intamplat .Parca m-a lovit .Acum ma simt confuza in legatura cu tot.O sa am mult de muncit cu mine.Ma simt dezgustatoare- mai ales ca am niste ganduri intruzive- si presupun ca pot aparea din cauza asta( nu imi pun diagnostic , este doar o banuiala).Imi e teama ca o sa ajung ca persoana care mi-a facut rau( dar nu as face asa ceva) .Si am inceput sa ma gandesc foarte mult la traumele celorlalti.Sunt confuza si scarbita.Si am mai avut incidente asemanatoare , dar nu grave

Imi e teama sa ii spun psihologului meu ca sunt bisexuala.Merg de aproape un an.Am avut experiente neplacute- am fost invalidata.Dar stiu ca nu e gresit nimic la mine..Insa tot imi e teama.Ca o sa fiu tratata la fel.Cand cred - iar- ca am gasit un terapeut care sa ma ajute.Ca trebuie sa o iau de la capat , sa caut..Plus ca imi e si mai greu datorita faptului ca am realizat ca am o trauma datorita unei femei.Si am tot felul de ganduri , de ex ca asta mi-a provocat atractia fata de femei( stiu ca e o prostie , dar am aceste indoieli constant)

Ma simt foarte stresata.Simt ca nu o sa reusesc sa termin un proiect pentru un examen la timp.Ma misc foarte greu si nu stiu de ce- chestia e ca mereu simt ca sunt in urma fata de ceilalti.Ma frustreaza maxim cand nu imi ies anumite chestii cum vreau.Adica pun multa presiune pe mine .Uneori ajung sa am si ganduri sui***ale .Nu o sa fac vreodata asa ceva dar nu inteleg de ce chestii asa mici ma fac sa am niste crize uriase.Poate sunt mai multe chestii adunate.Acum 1 luna si mi-a murit bunicul si tot in perioada aia am aflat ca am trecut prin ceva putin traumatizant cand eram mica.Pur si simplu mi-am adus aminte.Sunt foarte obosita .Si nu pot merge asa des la psiholog

Mi s-a reprosat ca sunt o persoana rece.Si stiu , sunt .Nu intentionat, dar mi-am dat seama ca poti sa ranesti oamenii si fara sa vrei.Vreau sa lucrez la asta.Imi e greu sa ma deschid.Imi e teama atunci cand ma apropii mai mult de o persoana.Imi e greu sa exprim ce simt.Uneori simt ca nu am procesat ce s-a intamplat la timp.Si in schimb plang si ma frustrez la prostii( de exemplu la un proiect pentru ca imi e teama de greseli) , dar cand vine vorba de chestii care sunt considerate..putin traumatice imi e greu sa simt .Ma gandesc ca nu e mare lucru si o sa trec peste.Nu stiu de ce sunt asa.